Regulamentul privind etica de audit

CODUL PRIVIND CONDUITA PROFESIONALA A AUDITORILOR SI CONTABILILOR 
DIN REPUBLICA MOLDOVA
DISPOZITII GENERALE Introducere 1. Prezentul Cod este elaborat in baza Codului privind Etica Contabililor Profesionisti (Code of Ethics for Professional Accountants), aprobat de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) in redactia anului 2000. Obiectiv 2. Obiectivul prezentului Cod consta in stabilirea scopurilor profesiei de auditor si contabil, precum si a principiilor fundamentale si a normelor de conduita profesionala ale acestora. 3. In lipsa unor restrictii indicate in mod concret, scopurile si principiile fundamentale sint egal valabile pentru toti auditorii si contabilii, indiferent de locul de munca (organizatie de audit, sectorul de productie (servicii), comert, sectorul necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint). 4. Normele de conduita profesionala, stabilite de prezentul Cod, sint de natura generala si nu pot fi aplicate in toate situatiile concrete ce apar in activitatea practica a auditorilor si contabililor. Definitii 5. In prezentul Cod sint utilizati termeni cu urmatorul continut: Agent economic (company - eng.) - persoana fizica sau juridica, inclusiv intreprinderile mama si fiica, indiferent de faptul daca activitatea acesteia este sau nu orientata spre obtinerea profitului. Angajament ce necesita exprimarea opiniei (reporting assignment - eng.) - angajament ce necesita exprimarea opiniei auditorului asupra informatiei financiare. Auditor - succesor (receiving accountant - eng.) - auditor ce exercita activitate de audit, caruia auditorul in functiune sau clientul acestuia i-a incredintat si i-a transmis exercitarea auditului, prestarea serviciilor conexe, serviciilor de tinere a contabilitatii, in domeniul fiscalitatii, consulting-ului etc. sau auditor care primeste consultatii de la auditorul in functiune in scopurile atingerii unei intelegeri a necesitatilor clientului. Auditor ce exercita activitate de audit (professional accountant in public practice - eng.)/1 - persoana fizica care corespunde cerintelor de calificare stabilite de legislatie si detine certificat de calificare al auditorului, care presteaza servicii profesionale, indiferent de tipul lor (audit, servicii conexe, fiscalitate, consulting etc.) -------------------- /1 Pentru comoditate acest termen poate fi utilizat, de asemenea pentru indicarea organizatiei de audit. Auditor in functiune (existing accountant - eng.) - auditor care actualmente exercita auditul sau presteaza clientului servicii profesionale in domeniul contabilitatii si fiscalitatii, consulting-ului sau alte servicii profesionale similare. Contabil titular (employed professional accountant - eng.) - contabil angajat in sectorul de productie (servicii), comert, sectorul necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint. Investitor (investor - eng.) - persoana fizica sau juridica care are o influenta notabila asupra obiectului de investitii. Obiect de investitii (investee - eng.) - agent economic in care investitorul are o influenta notabila. Obiectivitate (objectivity - eng.) - o combinatie de impartialitate, onestitate intelectuala si libertate fata de conflictele de interese. Oferta de servicii (solicitation - eng.) - adresarea catre clientii potentiali cu oferta de prestare a unor servicii profesionale. Organizatie de audit (practice - eng.) - agent economic ce poseda licenta privind dreptul de exercitare a activitatii de audit. Publicarea informatiei (publicity - eng.) - informarea publicului despre activitatea auditorilor si contabililor, care nu este indreptata spre promovarea intentionata pe piata a activitatii profesionale a acestora. Publicitate (advertising - eng.) - informarea publicului despre calificarea sau serviciile prestate de auditorii ce exercita activitate de audit, in scopul extinderii activitatii profesionale a acestora. Servicii profesionale (professional services - eng.) - orice tip de servicii, prestate de un auditor sau contabil titular si care necesita cunostinte in domeniul contabilitatii sau disciplinelor inrudite, inclusiv servicii privind contabilitatea, auditul, fiscalitatea, consulting-ul etc. Caracteristicile profesiei de auditor si contabil 6. Ca si orice alta profesie, profesia de auditor si contabil se determina printr-un sir de caracteristici, inclusiv: - posedarea unor cunostinte, dobindite in procesul de studii si instruire continua profesionale; - respectarea de catre auditori si contabili a Codului privind conduita profesionala, inclusiv mentinerea la un nivel cuvenit a modului unic de abordare obiectiva a indeplinirii obligatiilor sale; - acceptarea unor obligatii fata de societate in ansamblu (prin introducerea unor restrictii la atribuirea unei calificari sau in utilizarea unui titlu). 7. Obligatiile auditorilor si contabililor fata de profesia lor si fata de societate uneori pot intra in conflict cu interesele personale imediate sau cu loialitatea lor fata de patron. 8. Prezentul Cod stabileste norme de conduita profesionala unice in scopul asigurarii celei mai inalte performante a activitatii desfasurate si mentinerii increderii publicului in profesia de auditor si contabil. Interese publice 9. O caracteristica distincta a oricarei profesii o constituie acceptarea obligatiilor acesteia fata de public. Din punct de vedere al profesiei de auditor si contabil publicul reprezinta clientii, creditorii, organele de stat, patronii, angajatii, investitorii, comunitatea de afaceri si financiara si toti cei care conteaza pe obiectivitatea si onestitatea auditorilor si contabililor in scopul mentinerii functionarii corespunzatoare a activitatii de antreprenoriat. Aceasta incredere impune o responsabilitate a profesiei de auditor si contabil fata de interesele publice. Interesele publice - bunastarea generala a persoanelor si organizatiilor, carora auditorii si contabilii le presteaza servicii. 10. Obligatiile auditorilor si contabililor nu se limiteaza doar la satisfacerea necesitatilor unui anumit client sau patron. Standardele profesiei de auditor si contabil sint determinate in masura considerabila de interesele publice, ca de exemplu in cazurile urmatoare: - auditorii independenti ajuta la confirmarea veridicitatii si eficientei rapoartelor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru primirea creditelor si imprumuturilor si actionarilor in scopul atragerii de capital; - conducatorii serviciilor financiare indeplinesc diverse functii in domeniul managementului financiar si contribuie la utilizarea eficace si eficienta a resurselor intreprinderilor lor; - auditorii interni asigura o certitudine in functionarea eficienta a sistemului de control intern, ce sporeste nivelul autenticitatii informatiei financiare prezentate utilizatorilor externi de catre patron; - specialistii in domeniul fiscalitatii contribuie la aplicarea eficienta si corecta a prevederilor legislatiei fiscale; - consultantii in domeniul managementului poarta responsabilitate fata de public, promovind luarea deciziilor manageriale corecte. 11. Auditorii si contabilii detin un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alti reprezentanti ai comunitatii de afaceri, precum si organele de stat si publicul in general conteaza pe auditori si contabili in ceea ce priveste corectitudinea tinerii contabilitatii si intocmirii rapoartelor financiare, eficienta managementului financiar si competenta privind problemele activitatii economice si fiscalitatii. Atitudinea si comportamentul auditorilor si contabililor la prestarea unor astfel de servicii influenteaza bunastarea economica a societatii in ansamblu. 12. Auditorii si contabilii vor putea mentine aceasta pozitie avantajoasa numai cu conditia ca serviciile prestate de catre acestia vor ramine la un nivel atit de inalt, care va asigura pastrarea increderii publicului fata de profesie. De aceea, auditorii si contabilii sint cointeresati in faptul de a convinge utilizatorii serviciilor lor, ca asemenea servicii sint prestate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele conduitei profesionale. 13. Prezentul Cod este elaborat tinind cont de interesele publice si asteptarile utilizatorilor in ceea ce priveste normele de conduita profesionala a auditorilor si contabililor. Scopurile profesiei de auditor si contabil 14. Scopurile profesiei de auditor si contabil reprezinta: (a) desfasurarea activitatii in corespundere cu cele mai inalte standarde de profesionalism, (b) atingerea celui mai inalt nivel de performanta a serviciilor prestate, si (c) respectarea cerintelor intereselor publice. Aceste scopuri impun indeplinirea a patru necesitati de baza ale utilizatorilor de servicii: - Autenticitate Intreaga societate are nevoie de informatie autentica si de sisteme informationale adecvate. - Profesionalism Auditorii si contabilii trebuie sa fie recunoscuti de clienti, patroni si alte parti interesate ca fiind profesionisti in domeniul auditului si contabilitatii. - Calitatea serviciilor prestate Necesitatea asigurarii corespunderii nivelului serviciilor prestate de auditori si contabili celor mai inalte standarde de performanta. - Incredere Utilizatorii serviciilor prestate de auditori si contabili, trebuie sa fie siguri de existenta unui cadru de conduita profesionala, care reglementeaza prestarea unor astfel de servicii. Principiile fundamentale ale conduitei profesionale 15. Pentru a atinge scopurile profesiei, auditorii si contabilii trebuie sa se conduca de anumite principii fundamentale. 16. Principiile fundamentale sint: - Onestitatea Auditorii si contabilii trebuie sa fie sinceri si onesti la prestarea serviciilor profesionale. - Obiectivitatea Auditorii si contabilii trebuie sa fie corecti, impartiali si nu trebuie sa permita prevalarea asupra obiectivitatii a unor prejudecati, conflicte de interese sau influente externe. - Competenta profesionala si constiinciozitatea La prestarea serviciilor auditorii si contabilii trebuie sa fie constiinciosi, competenti si silitori, precum si sa mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la asa un nivel, care sa asigure posibilitatea ca clientul sau patronul sa beneficieze de servicii profesionale competente, bazate pe ultimele modificari in legislatie, activitatea practica si metodologie. - Confidentialitatea Auditorii si contabilii trebuie sa respecte confidentialitatea informatiei dobindite in timpul prestarii serviciilor profesionale si nu trebuie sa utilizeze sau sa divulge informatia respectiva fara o permisiune corespunzatoare, cu exceptia cazurilor, in care divulgarea este prevazuta de legislatie sau de drepturile sau obligatiile profesionale. - Comportamentul profesional Auditorii si contabilii trebuie sa actioneze intr-o maniera corespunzatoare reputatiei profesiei si sa evite orice comportament care ar putea discredita profesia. Cea din urma se ia in considerare la elaborarea cerintelor etice, tinind cont de responsabilitatea auditorului si contabilului fata de clienti, terti, colegi de profesie, colaboratori, patroni, precum si fata de public in ansamblu. - Respectarea standardelor profesionale tehnice Auditorii si contabilii trebuie sa presteze serviciile profesionale in conformitate cu cerintele standardelor profesionale tehnice corespunzatoare. Auditorii si contabilii sint obligati sa execute constiincios si cu pricepere indicatiile clientului sau patronului, in masura in care acestea sint compatibile cu cerintele de onestitate, obiectivitate, iar in cazul auditorului ce exercita activitate de audit (in continuare auditor), de asemenea si cu cerinta de independenta (vezi paragrafele 48-60 ale prezentului Cod). In plus, auditorii si contabilii trebuie sa respecte cerintele: - Legislatiei in vigoare a Republicii Moldova. - Standardelor Nationale de Audit (SNA) sau, in lipsa anumitor SNA, Standardelor Internationale de audit (SIA) recomandate spre aplicare de catre organul de stat ce exercita, in conformitate cu legislatia in vigoare, regularizarea activitatii de audit. - Standardelor Nationale de Contabilitate (SNC) sau, in lipsa anumitor SNC, Standardelor Internationale de Contabilitate (SIC) recomandate spre aplicare de catre organul de stat ce exercita, in conformitate cu legislatia in vigoare, regularizarea contabilitatii. - Altor regulamente si norme aprobate de organele de stat. Domeniul de aplicare 17. Scopurile profesiei de auditor si contabil si principiile fundamentale ale conduitei profesionale sint de natura generala si nu pot fi aplicate pentru solutionarea problemelor etice ce apar in fiecare caz concret. Totodata, prezentul Cod contine recomandari privind aplicarea scopurilor si principiilor fundamentale in situatiile tipice ce apar in activitatea practica a auditorilor si contabililor. 18. In prezentul Cod normele de conduita profesionala sint divizate in trei compartimente: - Compartimentul A contine norme generale de conduita profesionala aplicabile auditorilor ce exercita activitate de audit si contabililor titulari, cu exceptia cazurilor stipulate. - Compartimentul B contine norme de conduita profesionala suplimentare celor descrise in Compartimentul A al prezentului Cod, aplicabile auditorilor ce exercita activitate de audit. - Compartimentul C contine norme de conduita profesionala suplimentare celor descrise in Compartimentul A al prezentului Cod, aplicabile contabililor titulari, iar in cazurile stipulate - si auditorilor ce exercita activitate de audit. NORME DE CONDUITA PROFESIONALA COMPARTIMENTUL A - Norme generale de conduita profesionala aplicabile auditorilor ce exercita activitate de audit si contabililor titulari Onestitate si obiectivitate 19. Onestitatea implica nu doar integritatea, dar si desfasurarea corecta a afacerilor si sinceritatea. Obiectivitatea necesita ca auditorii si contabilii sa fie corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati in conflicte de interese. 20. Auditorii si contabilii exercita diferite functii si trebuie sa demonstreze obiectivitate in circumstante variate. Auditorii exercita angajamente ce necesita exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare, precum si presteaza servicii de consulting in domeniul fiscalitatii si managementului. Contabilii intocmesc rapoarte financiare, efectueaza auditul intern, precum si exercita functii de manageri financiari in sectorul de productie (servicii), comert, sectorul necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint. De asemenea, ei pregatesc profesional persoanele care tind sa insuseasca profesia de auditor si contabil. Indiferent de tipul serviciilor prestate sau de functia in care actioneaza, auditorii si contabilii trebuie sa manifeste onestitate la prestarea serviciilor profesionale, precum si sa pastreze obiectivitatea aprecierilor, de exemplu la analiza si luarea deciziilor. 21. La examinarea situatiilor si practicilor ce necesita o tratare specifica a cerintelor privind conduita profesionala legate de obiectivitate, o atentie adecvata trebuie acordata urmatorilor factori: (a) auditorii si contabilii se confrunta cu situatii care implica posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor. Astfel de presiuni pot afecta obiectivitatea auditorilor si contabililor; (b) este imposibil a determina toate situatiile in care pot fi exercitate presiuni. De aceea, la luarea deciziilor ce identifica relatiile care probabil sau posibil vor reduce nivelul obiectivitatii auditorului sau contabilului, trebuie sa prevaleze bunul simt (intelepciunea); (c) trebuie evitate relatiile ce permit prevalarea prejudecatilor sau influenta altor parti asupra obiectivitatii; (d) auditorii si contabilii trebuie sa se asigure ca personalul ce presteaza servicii profesionale respecta principiul obiectivitatii; (e) auditorii si contabilii nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri de orice natura, care pot fi considerate ca avind o influenta considerabila negativa asupra aprecierii profesionale a acestora sau ale persoanelor cu care au de afacere. Auditorii si contabilii trebuie sa evite situatiile care ar putea dauna reputatia lor profesionala. Solutionarea conflictelor etice 22. In procesul desfasurarii activitatii profesionale auditorii si contabilii se confrunta cu situatii care pot determina aparitia unor conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o varietate de forme, de la o dilema relativ neinsemnata la cazuri extreme de frauda si activitati ilicite similare. Este imposibil de intocmit o lista exhaustiva de situatii care pot determina aparitia conflictelor de interese. Auditorii si contabilii trebuie sa fie in permanenta vigilenti si atenti la factorii care pot determina conflictele de interese. Divergenta de opinii dintre un auditor sau un contabil si o alta parte nu constituie, in sine, o problema de etica. Totusi, faptele si circumstantele in fiecare caz concret trebuie sa fie examinate de catre partile implicate. 23. Se admite posibilitatea existentii anumitor factori, care apar in cazurile, cind responsabilitatile auditorului sau contabilului pot intra in contradictie cu solicitarile interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare: - poate exista pericolul de exercitare de presiuni din partea unui conducator, membru al Consiliului director sau partener; la aparitia presiunii de asemenea pot conduce relatiile de rudenie sau personale (vezi paragraful 53 al prezentului Cod). Este necesar de a descuraja relatiile sau interesele care pot afecta, dauna sau ameninta onestitatea auditorului/contabilului; - auditorului/contabilului i se poate solicita sa actioneze contrar standardelor profesionale tehnice; - pot aparea contradictii "de divizare a loialitatii" intre conducerea auditorului/contabilului si cerintele prezentului Cod; - aparitia conflictului de interese de asemenea este posibila la publicarea informatiei eronate, care poate fi in avantajul clientului/patronului si de care, totodata, poate sau nu beneficia auditorul/contabilul. 24. La aplicarea normelor de conduita profesionala auditorii si contabilii se pot confrunta cu problemele identificarii comportamentului lipsit de etica sau solutionarii conflictelor etice. La examinarea problemelor importante de etica auditorii si contabilii trebuie sa respecte politica existenta a organizatiei-patron, indreptata spre solutionarea unor astfel de conflicte. In cazurile in care politica organizatiei-patron nu contribuie la solutionarea conflictului etic, este necesar de examinat rationalitatea urmatoarelor actiuni: - discutarea problemei care a provocat conflictul cu conducatorul direct. Daca nu este posibil de a rezolva problema la nivelul conducerii directe si auditorul/contabilul decide sa apeleze la urmatorul nivel superior de conducere, aceasta decizie trebuie comunicata conducatorului direct. Daca se dovedeste ca conducerea este implicata in conflict, auditorul/contabilul trebuie sa ridice problema la nivelul urmator superior al conducerii. In cazul, cind conducatorul direct este conducator executiv superior (director general etc.), urmatorul nivel poate fi organul executiv, Consiliul director, membrii Consiliului director care nu participa in organele executive, sau adunarea actionarilor; - apelarea (cu respectarea normei de confidentialitate) catre un consultant independent sau catre organizatia auditorilor si/sau contabililor profesionisti in scopul obtinerii recomandarilor si consultatiilor referitoare la actiunile posibile; - daca conflictul etic privind o problema semnificativa (spre exemplu frauda) n-a fost inlaturat dupa toate posibilitatile de solutionare a acestuia la toate nivelurile interne, in ultima instanta, auditorul/contabilul poate sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum de informare reprezentantului corespunzator al organizatiei-patron. 25. Orice auditor/contabil aflat la un post de conducere trebuie sa depuna eforturi pentru a asigura elaborarea si implementarea in cadrul organizatiei sale a politicii privind solutionarea conflictelor etice. Competenta profesionala 26. Auditorii si contabilii nu trebuie sa se prezinte drept experti, care dispun de asa cunostinte sau experienta pe care in realitate nu le poseda. 27. Competenta profesionala poate fi divizata in doua etape distincte: (a) Atingerea competentei profesionale. Competenta profesionala se atinge in primul rind in baza unui nivel inalt al studiilor generale, urmate de studii de specialitate, instruirii si testarilor sustinute la disciplinele profesionale corespunzatoare, precum si, indiferent de faptul daca este prevazut sau nu, acumularii experientei profesionale intr-o anumita perioada. Aceasta succesiune trebuie sa serveasca ca model de dezvoltare profesionala a auditorului/contabilului. (b) Mentinerea competentei profesionale: (i) mentinerea competentei profesionale impune o cunoastere permanenta a noilor elaborari profesionale in domeniul contabilitatii si auditului, inclusiv a standardelor si regulamentelor de contabilitate si audit nationale si internationale, precum si cerintelor actelor legislative si normative. (ii) auditorii si contabilii trebuie sa implementeze programe orientate spre asigurarea controlului performantei serviciilor profesionale prestate, in conformitate cu cerintele standardelor profesionale tehnice. Confidentialitatea 28. Auditorii si contabilii trebuie sa respecte confidentialitatea informatiei referitoare la afacerile clientului/patronului, obtinuta in timpul derularii serviciilor profesionale. Obligatia de a respecta confidentialitatea ramine in vigoare chiar si dupa incheierea relatiilor dintre auditor/contabil si client/patron. 29. Auditorii si contabilii trebuie sa respecte intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazurilor specifice, cind exista autorizari corespunzatoare si concrete, precum si cind divulgarea este prevazuta de actele legislative si normative sau exista obligatii profesionale sau juridice de dezvaluire a informatiei. 30. Auditorii si contabilii trebuie sa asigure respectarea confidentialitatii din partea personalului, ce isi desfasoara activitatea sub controlul lor, precum si din partea persoanelor care ofera consultanta si asistenta. 31. Confidentialitatea implica nu numai nedivulgarea informatiei, dar cere de asemenea, ca auditorii/contabilii care obtin informatii in timpul derularii serviciilor profesionale sa nu utilizeze si nici sa nu creeze impresia utilizarii acestor informatii in scopuri personale sau in interesul unei terte parti. 32. Auditorii si contabilii au acces la un volum mare de informatie confidentiala privind activitatea clientului/patronului, care nu este publicata si nu este prezentata in alt mod publicului. Prin urmare, auditorii si contabilii nu trebuie sa divulge neautorizat informatia care nu urmeaza a fi dezvaluita. Aceasta prevedere nu se extinde asupra cazurilor de dezvaluire a informatiei in scopurile executarii obligatiilor de auditor/contabil in conformitate cu standardele profesionale. 33. Aspectele privind confidentialitatea informatiei sint reglementate de legislatia in vigoare a Republicii Moldova, iar cerintele de conduita profesionala - de prezentul Cod si alte acte normative. 34. La luarea deciziilor privind divulgarea informatiei confidentiale trebuie luati in considerare un sir de factori, cum ar fi spre exemplu: (a) obtinerea unei permisiuni privind divulgarea informatiei. Asemenea permisiune se elibereaza auditorului/contabilului de catre client/patron, tinind cont de interesele tuturor partilor, inclusiv ale partilor terte ale caror interese ar putea fi afectate; (b) existenta cerintelor actelor legislative si normative referitoare la divulgarea informatiei; (c) existenta obligatiilor sau drepturilor profesionale de a divulga informatia, spre exemplu, in cazul necesitatii: (i) respectarii cerintelor standardelor profesionale tehnice si normelor de conduita profesionala, in situatia cind o astfel de dezvaluire nu contravine prevederilor prezentului Cod; (ii) protejarii intereselor profesionale ale auditorului/ contabilului in cadrul procedurilor legale; (iii) efectuarii controlului colegial al calitatii de catre organizatiile de audit conform intelegerii reciproce; (iv) raspunderii la o solicitare sau investigare efectuata de organele de stat sau profesionale. 35. In cazurile in care auditorul/contabilul decide ca informatia confidentiala poate fi divulgata, este necesar sa se tina cont de urmatoarele: - daca sint cunoscute si confirmate, in masura in care este posibil, toate faptele relevante. In cazul existentei faptelor sau opiniilor neconfirmate caracterul si modul de divulgare a informatiei se determina in baza aprecierii profesionale a auditorului/contabilului; - modul presupus de informare si destinatarii; in special, auditorul/contabilul trebuie sa fie convins ca partile carora le este adresata informatia sint destinatarii corespunzatori care poarta responsabilitate pentru luarea masurilor adecvate in baza acesteia; - daca divulgarea informatiei va conduce la responsabilitate juridica a auditorului/contabilului si care sint consecintele posibile ale acesteia. 36. In toate situatiile de acest gen, auditorii si contabilii trebuie sa tina cont de necesitatea primirii unei consultatii juridice sau recomandarilor organizatiei profesionale din care fac parte. Servicii in domeniul fiscalitatii 37. Auditorii si contabilii care exercita servicii profesionale in domeniul fiscalitatii pot sa creeze conditii maxim favorabile pentru client/patron, cu conditia ca serviciile: - se acorda cu competenta profesionala, - nu afecteaza onestitatea si obiectivitatea, si - corespund, in opinia auditorului/contabilului, legislatiei in vigoare. Dilemele pot fi rezolvate in favoarea clientului/patronului in cazurile in care pentru aceasta exista o confirmare rezonabila. 38. Auditorul/contabilul nu trebuie sa ofere clientului/patronului garantie ca declaratia fiscala intocmita sau consultatiile acordate in domeniul fiscalitatii sint neatacabile. Mai mult decit atit, auditorul/contabilul trebuie sa se asigure ca clientul/patronul cunosc limitele specifice serviciilor in domeniul fiscalitatii astfel incit ei sa nu interpreteze gresit o exprimare de opinie ca fiind o afirmatie certa. 39. La intocmirea sau acordarea ajutorului privind pregatirea declaratiei fiscale auditorul/contabilul trebuie sa informeze clientul/patronul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei fiscale revine, in primul rind, clientului/patronului. Auditorul/contabilul trebuie sa intreprinda toate masurile necesare pentru intocmirea corecta a declaratiei fiscale in baza informatiei primite de la client/patron. 40. Consultatiile sau opiniile in domeniul fiscalitatii cu consecinte semnificative acordate clientului/patronului trebuie sa fie perfectate in forma scrisa si incluse in componenta documentelor de lucru. 41. Auditorul/contabilul nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie fiscala sau informatie, daca exista temei sa se creada ca acestea: (a) contin date false sau care induc in eroare; (b) contin afirmatii sau date prezentate fara temei, sau fara cunoasterea faptului daca acestea sint adevarate sau false; (c) omit sau denatureaza informatia care este necesar de a fi prezentata conform prevederilor legislatiei fiscale si acest fapt poate induce in eroare autoritatile fiscale. 42. Auditorul/contabilul poate intocmi declaratii fiscale ce presupun utilizarea estimarilor contabile daca acest fapt este prevazut de legislatia in vigoare si este imposibil de a primi date mai precise in circumstantele create. La folosirea estimarilor contabile este necesar de a evita crearea impresiei privind exactitatea informatiei existente. Auditorul/contabilul trebuie sa fie convins ca estimarile contabile sint rezonabile in circumstantele create. 43. La intocmirea declaratiei fiscale, auditorul/contabilul se poate baza pe informatia furnizata de client/patron cu conditia ca aceasta informatie sa para rezonabila. Desi, examinarea/revizuirea documentelor sau a altor dovezi pentru confirmarea informatiei nu sint cerute, auditorul/contabilul trebuie sa incurajeze, cind este cazul, prezentarea informatiei justificative. In plus, auditorul/contabilul: (a) trebuie sa foloseasca, in masura posibilitatii, declaratiile fiscale ale clientului pentru anii precedenti; (b) este obligat sa efectueze solicitari rezonabile, daca informatia apare ca fiind incorecta sau incompleta; si (c) este incurajat sa faca referirile necesare la registrele contabile si jurnalele de inregistrare a operatiilor economice. 44. Daca auditorul/contabilul sesizeaza o eroare sau o omisiune semnificativa a informatiei in declaratia fiscala pentru anul precedent (indiferent de asocierea auditorului/contabilului cu aceasta declaratie) sau despre faptul ca declaratia fiscala n-a fost prezentata, auditorul/contabilul este obligat: (a) sa informeze imediat clientul/patronul asupra erorii sau a omisiunii de informatie si sa recomande comunicarea acestor fapte autoritatilor fiscale. In acest caz, auditorul/contabilul nu este in drept sa informeze autoritatile fiscale fara permisiunea corespunzatoare a clientului/patronului; (b) daca clientul/patronul nu corecteaza eroarea, atunci auditorul/contabilul trebuie: (i) sa informeze clientul/patronul despre imposibilitatea continuarii prezentarii intereselor clientului/patronului referitor la declaratia fiscala sau alta informatie conexa prezentata autoritatilor fiscale; (ii) sa examineze daca relatiile ulterioare cu clientul/patronul vor corespunde responsabilitatilor profesionale ale auditorului/contabilului. (c) daca auditorul/contabilul conchide ca relatiile profesionale cu clientul/patronul pot continua, trebuie luate toate masurile necesare pentru a preveni repetarea erorii descoperite in declaratiile fiscale ulterioare. Activitatea profesionala internationala 45. Activitatea profesionala pe teritoriul Republicii Moldova a auditorilor si contabililor din alte tari se desfasoara in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare si ale prezentului Cod. 46. Activitatea profesionala a auditorilor si contabililor care au obtinut calificare in Republica Moldova si desfasoara activitatea profesionala peste hotarele ei, se reglementeaza de actele legislative si normative ale tarilor corespunzatoare, precum si de cerintele organizatiilor profesionale din care acestia fac parte. Publicarea informatiei 47. In marketing si in informarea publicului despre sine si despre serviciile prestate auditorii si contabilii nu trebuie sa: (a) utilizeze mijloace care ar dauna reputatiei profesiei de auditor si contabil; (b) declare exagerat despre posibilitatile de exercitare a serviciilor, calificare sau experienta dobindita; si (c) denigreze calitatile profesionale si /sau sa aprecieze negativ activitatile altor auditori/contabili. СOMPARTIMENTUL B - Norme suplimentare de conduita profesionala aplicabile auditorilorce exercita activitate de audit Independenta 48. La exercitarea unui angajament ce necesita exprimarea opiniei asupra informatiei financiare auditorul trebuie sa fie liber de orice interes care ar putea fi considerat (indiferent de efectul lui real) ca fiind incompatibil cu onestitatea, obiectivitatea si independenta. 49. In continuare sint prezentate unele situatii in cadrul carora independenta auditorului poate fi pusa la indoiala din cauza lipsei reale sau aparente a acesteia. Implicarea in afacerile financiare ale clientilor 50. Implicarea auditorului/2 in afacerile financiare ale clientului se rasfringe asupra independentei acestuia si poate aduce la concluzia ca independenta a fost afectata. Asemenea implicare este posibila intr-un sir de cazuri, ca de exemplu, la existenta: -------------------------- /2 Prevederile acestui paragraf se extind atit asupra tuturor angajatilor organizatiei de audit care presteaza servicii profesionale, cit si asupra actionarilor (asociatilor) organizatiei de audit. (a) interesului financiar direct cu privire la client; (b) interesului financiar semnificativ indirect cu privire la client, de exemplu, in cazurile in care auditorul este persoana de incredere a proprietarului companiei de trust, executor al testamentului sau administrator al oricarei proprietati, daca o asemenea companie sau proprietate are un interes financiar fata de agentul economic-client; (c) imprumuturilor acordate clientului sau oricarei persoane de conducere a acestuia, precum si a imprumuturilor primite de la client sau de la orice persoana de conducere a acestuia; (d) interesului financiar intr-o afacere comuna cu clientul sau cu angajatii acestuia; (e) interesului financiar referitor la un nonclient, care are relatii cu clientul in calitate de investitor sau obiect de investitii. Comentariu Independenta este afectata in cazurile in care auditorul detine sau intentioneaza sa obtina un interes financiar direct sau interes financiar semnificativ indirect fata de agentul economic, caruia auditorul ii presteaza servicii profesionale care necesita mentinerea independentei. Interesul financiar direct include interesul rudelor apropiate (inclusiv de gradul III) ale auditorului. Independenta este supusa riscului si in cazul cind auditorul detine actiuni sau ofera consultatii referitoare la oportunitatea investirii in actiuni ale intreprinderii clientului in numele tertei parti, spre exemplu, proprietarului companiei de trust, deoarece poate aparea conflict intre responsabilitatile fata de terta parte si responsabilitatile fata de client. Daca auditorul, conducatorul organizatiei de audit sau rudele apropiate ale acestora sint proprietari imputerniciti ai companiei de trust - detinatoare a unui numar de actiuni semnificativ pentru capitalul statutar al agentului economic sau relativ sumei totale a activelor companiei de trust, organizatia de audit nu trebuie sa accepte exercitarea angajamentului ce necesita exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare ale acestui agent economic. Aceeasi cerinta se extinde si asupra persoanelor care sint executori ai testamentului sau administratori ai oricarei proprietati. In cazul cind actiunile clientului sint achizitionate involuntar, de exemplu, in rezultatul mostenirii, casatoriei cu un detinator de actiuni sau in caz de asociere a companiilor, auditorul trebuie sa: (a) instraineze cit mai curind aceste actiuni, sau (b) refuze pe viitor exercitarea angajamentelor ce necesita exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare ale acestui agent economic. Auditorul, precum si rudele sale apropiate nu trebuie sa acorde ori sa garanteze clientului imprumuturi sau sa accepte imprumuturi sau garantii de imprumuturi din partea clientului. Ultima interdictie nu se aplica creditelor sau imprumuturilor acordate bancilor sau primite de la acestea sau de la alte institutii financiare similare, conform procedurilor, conditiilor si cerintelor de creditare obisnuite, precum si in cazul ipotecilor pe case, conturilor curente ori de depozit la banci, cooperativelor de constructii etc. Cind obiectul de investitii, care nu are calitate de client, este semnificativ pentru clientul-investitor, orice interes financiar direct sau semnificativ indirect al auditorului in obiectul de investitii nonclient se considera ca incalcare a independentei auditorului fata de client. In asa fel, cind clientul-obiect de investitii este semnificativ pentru investitorul nonclient, orice interes financiar direct sau semnificativ indirect al auditorului in investitorul nonclient, se considera ca incalcare a independentei auditorului fata de client. Alte relatii, cum ar fi afacerile comune dintre clienti si non-clienti, de asemenea pot afecta independenta. De regula, in afaceri comune un interes financiar nesemnificativ al auditorului cu privire la investitorul nonclient nu afecteaza independenta auditorului fata de clientul-investitor, cu conditia ca auditorul nu poate influenta semnificativ asupra investitorului nonclient. Daca auditorul nu are si nu poate avea cunostinte despre interesele financiare sau relatiile ce implica afaceri comune, independenta auditorului nu poate fi considerata ca fiind incalcata. De regula, auditorul trebuie sa fie independent fata de client si fata de toate companiile mama, filiere si afiliate ale acestuia. Functii in cadrul agentilor economici 51. Auditorul poate fi considerat ca persoana cointeresata, daca acesta este sau a fost pe parcursul perioadei auditate sau in perioada imediat anterioara exercitarii angajamentului de audit: (a) membru al Consiliului director, conducator sau angajat al agentului economic; sau (b) partener al unui membru al Consiliului director sau al unui conducator al agentului economic ori angajat al unei intreprinderi cu participarea persoanelor indicate. Aceasta poate prejudicia independenta auditorului la exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare ale acestui agent economic. Comentariu In cazurile indicate mai sus auditorul nu trebuie sa exercite auditul rapoartelor financiare ale unor astfel de agenti economici, precum si sa indeplineasca alte angajamente cu ei, ce necesita exprimarea unei opinii. Perioada recomandata, imediat anterioara exercitarii angajamentului, nu trebuie sa fie mai mica de doi ani dupa finalizarea relatiilor, expuse in paragraful 51 al prezentului Cod. Prestarea altor servicii clientilor 52. La prestarea altor servicii concomitent cu efectuarea auditului sau cu exercitarea altor angajamente ce necesita exprimarea unei opinii, auditorul nu trebuie sa execute functii de conducere in cadrul agentului economic, precum si sa ia decizii manageriale, responsabilitatea pentru care o poarta Consiliul director si conducerea agentului economic. Comentariu Auditorii pot sa ofere clientilor lor alte servicii de consulting in domeniul fiscalitatii, finantelor si managementului. Asemenea practica are rationalitate economica, deoarece auditorii sint bine familiarizati cu business-ul clientului. Aceasta se refera in special la intreprinderile micului business, unde auditul rapoartelor financiare si consultatiile in domeniul fiscalitatii sint strins legate. Mai mult decit atit, unul din compartimentele-cheie in audit il reprezinta examinarea sistemului de control intern, fapt care implica recomandari de perfectionare a acestuia. Serviciile prestate de auditor in domeniul managementului si fiscalitatii poarta un caracter consultativ si nu trebuie sa substituie functiile conducerii clientilor. Prestarea altor servicii profesionale, in particular celor consultative, nu influenteaza asupra independentei auditorului, cu conditia ca el nu participa la luarea deciziilor manageriale si nu-si asuma responsabilitate pentru acestea. Totusi, auditorul trebuie sa se preocupe de faptul ca serviciile consultative oferite sa nu se intersecteze cu functiile de conducere ale agentului economic. De exemplu, auditorul care ofera consultatii referitoare la implementarea sistemului de evidenta a stocurilor de marfuri si materiale, trebuie sa efectueze o verificare de audit obisnuita asupra functionarii acestui sistem, deoarece neindeplinirea tuturor procedurilor standarde de audit referitoare la acest sistem afecteaza competenta si independenta acestuia. Auditorii deseori primesc solicitari privind oferirea serviciilor de tinere a contabilitatii. Asemenea situatie este caracteristica in special intreprinderilor micului business, care nu pot intretine un serviciu adecvat de contabilitate. In afara de aceasta, serviciile de tinere a contabilitatii pot fi solicitate si de agentii economici mari. In toate cazurile in care este ceruta independenta si in care auditorul este implicat in tinerea contabilitatii clientului, trebuie respectate urmatoarele cerinte: (a) auditorul nu trebuie sa intre in relatii directe sau indirecte cu clientul si trebuie sa evite orice conflicte de interese care afecteaza onestitatea sau independenta; (b) clientul trebuie sa accepte responsabilitatea pentru rapoartele financiare; (c) auditorul nu trebuie sa-si asume rolul de angajat sau de conducator al agentului economic; (d) personalul organizatiei de audit caruia ii este incredintata tinerea sectoarelor distincte ale contabilitatii nu trebuie sa participe la exercitarea auditului acestor sectoare. Faptul ca auditorul a prelucrat sau a pregatit anumite documente contabile nu elimina necesitatea efectuarii unui numar suficient de proceduri de audit. Relatiile personale si de rudenie cu clientul 53. Relatiile personale si de rudenie cu clientul pot afecta independenta auditorului. Este necesar ca modul de abordare independent fata de exercitarea tuturor angajamentelor sa nu fie afectat de orice relatii personale sau de rudenie. Comentariu Este imposibil de expus toate situatiile posibile privind nivelul acceptabil al relatiilor personale intre auditor si client/3 sau persoanele care ocupa functii cu responsabilitati executive (de exemplu, membru al Consiliului director, director executiv sau general, director financiar sau alt angajat ce ocupa functie similara) in cadrul clientului. --------------------------- /3 In acest context notiunea de "client" include proprietarul agentului economic, actionarii principali si membrii organului executiv. De exemplu, o asemenea situatie poate aparea atunci cind auditorul si un functionar sau un angajat al clientului au interese de afaceri comune sau cind auditorul are un interes material semnificativ in afacerea comuna cu clientul. Relatiile de rudenie ale auditorului cu clientul intotdeauna creeaza o amenintare inacceptabila pentru independenta. Asemenea relatii apar in cazurile cind un auditor sau un partener sau un angajat al organizatiei de audit implicat in exercitarea angajamentului, este ruda apropiata (inclusiv de gradul III) cu clientul. Remunerari 54. Daca suma remunerarii primite de la un client sau de la un grup de clienti asociati reprezinta o parte considerabila (peste 50 %) din venitul total al organizatiei de audit, dependenta de acest client sau grup de clienti trebuie sa fie examinata in ceea ce priveste mentinerea independentei auditorului. Comentariu Daca remunerarile de la un client sau de la un grup de clienti asociati constituie venitul total sau o parte considerabila (peste 50%) din venitul total al organizatiei de audit auditorul trebuie sa analizeze foarte atent daca nu a fost incalcat principiul independentei. O situatie similara poate aparea in cazul cind remunerarile datorate de un client pentru serviciile profesionale prestate ramin neplatite pentru o perioada indelungata de timp, indeosebi daca o parte considerabila nu este platita inainte de prezentarea si/sau publicarea raportului auditorului asupra rapoartelor financiare ale clientului pentru anul urmator. Aceasta regula nu se rasfringe asupra: - organizatiilor de audit nou create care doresc sa-si consolideze situatia pe piata; - organizatiilor de audit care intentioneaza sa-si inceteze activitatea; - intreprinderilor fiice sau filialelor organizatiilor de audit, care exercita auditul unui client sau unui grup de clienti asociati cu conditia efectuarii unui control al calitatii serviciilor profesionale din partea conducatorului oficiului central sau altei filiale (intreprinderi fiice) a organizatiei de audit. Remunerari conditionate 55. Serviciile profesionale nu trebuie propuse sau acordate clientului conform angajamentului prin care remunerarea este conditionata de faptele descoperite sau de rezultatele serviciilor prestate. Comentariu Remunerarile nu se considera conditionate, daca ele sint stabilite de instanta judecatoreasca sau de organele de stat. Remunerarile calculate pe baza unui procentaj sau pe oricare alta baza similara fata de rezultatele obtinute se considera conditionate. Bunuri si servicii 56. Acceptarea bunurilor si serviciilor in calitate de cadouri, precum si acceptarea unei cordialitati si ospitalitati exagerate din partea clientului poate reprezenta o amenintare asupra independentei. Comentariu Auditorii, precum si rudele lor apropiate nu trebuie sa accepte de la clienti bunuri si servicii, cu exceptia bunurilor si serviciilor oferite in conditii de afaceri. Auditorii nu trebuie sa accepte cadouri si ospitalitate ce depasesc limitele unei amabilitati obisnuite a relatiilor publice. Detinere de capital 57. Auditorii trebuie sa controleze capitalul statutar al organizatiei de audit. Marimea totala a cotei parti in capitalul statutar al organizatiei de audit a participantilor care nu sint auditori/organizatii de audit, nu poate depasi limita stabilita de legislatia in vigoare. Comentariu Pentru evitarea influentei directe sau indirecte asupra auditorilor din partea altor persoane, se recomanda ca intreg capitalul propriu al organizatiei de audit sa fie detinut de auditori. Drept exemplu de influenta indirecta serveste situatia cind organizatia de audit primeste imprumuturi convertibile de la alte persoane care nu sint auditori, ceea ce poate duce la incalcarea regulii cu privire la detinerea de capital. Fosti parteneri/conducatori 58. Partenerul/conducatorul organizatiei de audit poate parasi organizatia prin pensionare, finalizare a contractului, demisie sau vinzare a organizatiei (cotei sale in organizatie). Un asemenea partener/conducator poate accepta o oferta de angajare din partea clientului organizatiei de audit, fata de care acesta este un fost partener/conducator, in timp ce, aceasta organizatie de audit efectueaza auditul sau exercita alte angajamente ce necesita exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare ale clientului. In asemenea cazuri independenta organizatiei de audit nu va fi afectata cu conditia ca: (a) datoriile fata de fostul partener/conducator (de exemplu, privind remunerarea muncii, pentru cota lui in capitalul statuar, etc.) se achita la termen si integral si totodata nu apar indoieli fata de capacitatea organizatiei de audit de a-si continua activitatea conform principiului continuitatii activitatii; (b) fostul partener/conducator nu participa real sau aparent la afacerile organizatiei de audit, indiferent de faptul primirii remunerarii. Oferirea de catre organizatia de audit a unui birou si altor facilitati fostului partener/conducator poate indica faptul participarii acestuia in afacerile organizatiei. Litigii in desfasurare sau iminente 59. Litigiul intre un auditor si un client poate naste temerea, ca relatiile normale intre acestia sint tulburate in masura in care independenta auditorului si obiectivitatea acestuia pot fi afectate. Comentariu Initierea de catre un client sau o terta persoana (de exemplu, creditorul clientului) a unui litigiu impotriva auditorului in legatura cu calitatea nesatisfacatoare a auditului sau initierea unui litigiu de catre auditorul care afirma, spre exemplu, despre fapte de falsificare sau frauda din partea functionarilor agentului economic, stabilite dupa intocmirea raportului auditorului, vor fi considerate ca afecteaza independenta. Initierea litigiului sau probabilitatea inalta de initiere a acestuia, sau declararea privind intentia de a initia un proces impotriva auditorului cu privire la afacerile clientului ori viceversa pot plasa auditorul si clientul intr-o pozitie care poate afecta obiectivitatea auditorului. Asemenea situatie poate influenta asupra capacitatii auditorului de a exprima o opinie impartiala si nepartinitoare asupra rapoartelor financiare ale clientului. In acelasi timp, existenta unui asemenea litigiu (sau probabilitatea inalta de initiere a lui) poate afecta disponibilitatea conducerii clientului de a dezvalui auditorului informatia necesara pentru exercitarea angajamentului de audit. In aceste conditii auditorul trebuie sa ia in considerare circumstantele in care publicul poate percepe independenta auditorului ca fiind afectata de litigiu. Relatiile indelungate ale personalului superioral organizatiei de audit cu clientii 60. Utilizarea aceluiasi personal superior (conducatori ai grupelor de audit) pentru exercitarea auditului in cadrul unui angajament cu un client intr-o perioada indelungata de timp poate pune in pericol independenta. Organizatia de audit trebuie sa ia masuri pentru asigurarea mentinerii obiectivitatii si independentei pe parcursul intregii perioade a angajamentului. Comentariu Dezvoltarea relatiilor profesionale necesita timp, dar odata dezvoltate, de regula, ele conduc la maximum de eficacitate si eficienta. Continuitatea personalului superior la exercitarea angajamentelor de audit este in mod obisnuit de incurajat atit din punctul de vedere al clientului, cit si al auditorului. Ca si in cazul relatiilor personale si de rudenie, expus in paragraful 53 al prezentului Cod, exista pericolul, ca implicarea indelungata a unui si aceluiasi angajat al organizatiei de audit cu un client poate conduce la formarea unor relatii strinse care pot afecta obiectivitatea si independenta. In plus, aspectele ce tin de controlul calitatii auditului sint afectate in sensul in care auditorul, care are relatii indelungate cu clientul, se poate baza in mod exagerat pe aceste relatii in exercitarea procedurilor de audit si in procesul luarii deciziilor-cheie de audit in baza aprecierii profesionale. Organizatia de audit trebuie sa ia masuri privind asigurarea unei rotatii regulate a personalului superior, implicat in angajamente de audit. Cind rotatia este impracticabila, trebuie elaborata o metodica de control al calitatii auditului in scopul mentinerii obiectivitatii si independentei. Deciziile privind periodicitatea si caracterul rotatiei personalului, in special acelui superior (de exemplu, a conducatorilor grupelor de audit), implicat in exercitarea angajamentelor, se bazeaza pe mai multe considerente practice. Totodata, o asemenea rotatie trebuie sa asigure o imbinare rationala a personalului cu experienta si a celui nou angajat, precum si o tranzitie ordonata a acestuia. Rotatia poate fi dificila sau impracticabila in organizatiile de audit mici (filiale), precum si la exercitarea angajamentelor specializate. In asemenea cazuri, trebuie aplicate masuri alternative de precautie, cum ar fi stabilirea unei intelegeri permanente privind primirea consultatiilor externe de la un alt auditor cu experienta corespunzatoare sau de la un oricare alt serviciu, prevazut pentru aceste scopuri, de exemplu, in cadrul organizatiei profesionale. Competenta profesionala si responsabilitati referitoare la utilizarea lucrarilor persoanelor care nu sint auditori/contabili 61. Auditorii trebuie sa evite acceptarea prestarii serviciilor profesionale pentru efectuarea carora nivelul lor de competenta este insuficient, pina cind ei nu vor obtine consultatii competente si asistenta, care le vor permite prestarea acestor servicii in mod satisfacator. Daca auditorul nu are competenta suficienta pentru prestarea anumitei parti a serviciilor profesionale, el se poate adresa dupa o consultatie specializata catre experti, cum ar fi alti auditori/contabili, juristi, ingineri, geologi, evaluatori etc. 62. In astfel de cazuri, desi auditorul se bazeaza pe competenta profesionala a expertului, el totusi, nu trebuie sa presupuna in mod automat ca expertul este cunoscut cu normele etice. Intrucit responsabilitatea finala pentru prestarea serviciului profesional ramine pe seama auditorului, acesta trebuie sa urmareasca respectarea cerintelor de conduita profesionala. 63. La utilizarea serviciilor expertilor care sint auditori/ contabili, auditorul presupune ca ei cunosc si respecta cerintele Codului privind conduita profesionala. 64. La utilizarea serviciilor expertilor care nu sint auditori/ contabili, auditorul trebuie sa se convinga ca acestia sint incunostiintati cu cerintele de conduita profesionala. Atentia primordiala trebuie sa fie acordata principiilor fundamentale, expuse in paragraful 16 al prezentului Cod, care se extind asupra oricarui angajament cu participarea expertilor. 65. Gradul de control si gestiune necesare va depinde de persoanele implicate si de natura angajamentului. Exemple de asemenea gestiune si control pot include: - recomandarea ca persoanele implicate sa ia cunostinta de Codul privind conduita profesionala corespunzator; - cererea unei confirmari scrise privind intelegerea normelor de conduita profesionala; - oferirea de consultatii in cazurile aparitiei situatiilor de conflict potentiale. 66. Auditorul trebuie sa fie atent la cerintele specifice de independenta sau alte riscuri inerente angajamentului respectiv. Asemenea situatii necesita o atentie deosebita si gestiune/control asupra respectarii normelor de conduita profesionala. 67. Daca auditorul nu este convins ca la o oarecare etapa a angajamentului vor fi respectate normele de conduita profesionala corespunzatoare, el nu trebuie sa accepte exercitarea unui asemenea angajament. Daca auditorul a inceput deja exercitarea angajamentului, el trebuie sa intrerupa indeplinirea lui. Remunerari si comisioane 68. Auditorii care presteaza servicii profesionale unui client isi asuma responsabilitatea de a presta aceste servicii cu onestitate si obiectivitate, si in concordanta cu standardele profesionale tehnice. Aceasta responsabilitate se realizeaza prin aplicarea cunostintelor si aptitudinilor profesionale pe care auditorul le-a obtinut prin instruire si activitate practica. Pentru serviciile prestate auditorului i se cuvine remunerare. Remunerari profesionale 69. Remunerarile profesionale trebuie sa reflecte corect valoarea serviciilor prestate clientului, tinind cont de: (a) cunostintele si aptitudinile profesionale necesare pentru prestarea serviciilor respective; (b) nivelul de pregatire si experienta al personalului, angajat in derularea serviciilor profesionale; (c) timpul necesar fiecarui angajat ce participa in derularea serviciilor profesionale; (d) gradul de responsabilitate care se presupune la prestarea acestor servicii. 70. Remunerarile profesionale trebuie sa fie calculate in baza unui tarif/ora sau /zi adecvat pentru fiecare colaborator implicat in derularea serviciilor profesionale. Aceste tarife trebuie sa se bazeze pe premisa fundamentala ca organizarea si desfasurarea activitatii auditorului si serviciile prestate clientilor sint bine planificate, controlate si administrate. La stabilirea tarifelor se iau in considerare factorii expusi in paragraful 69 al prezentului Cod, precum si conditiile legale, sociale si economice. Determinarea tarifelor adecvate se afla in competenta fiecarui auditor/organizatie de audit. 71. Auditorul nu trebuie sa declare ca anumite servicii profesionale vor fi prestate in prezent sau pe viitor pentru o remunerare anumita sau o remunerare estimata, sau o remunerare cuprinsa in anumite limite daca in momentul declararii exista probabilitatea unei cresteri considerabile a marimii remunerarii, iar potentialul client nu este informat despre aceasta probabilitate. 72. In cazul in care la prestarea serviciilor profesionale unui client, poate fi necesar sau rational perceperea unei remunerari prestabilite, auditorul trebuie sa estimeze marimea remunerarii reiesind din prevederile paragrafelor 69-71 ale prezentului Cod. 73. Auditorul poate stabili o remunerare mai mica decit cea aplicata anterior, pentru servicii similare, cu conditia ca marimea remunerarii sa fie calculata in conformitate cu prevederile paragrafelor 69-71 ale prezentului Cod. Comentariu Este acceptabil ca auditorul sa-si asigure munca prin stabilirea unei remunerari mai mici decit un alt auditor. Totusi, auditorii care presteaza servicii pentru remunerari, marimea carora este considerabil mai mica decit marimea remunerarilor aplicate de catre auditorul in functiune sau de alti auditori, trebuie sa fie constienti ca in acest caz exista un risc in ceea ce priveste perceptia calitatii serviciilor prestate. Prin urmare, primind decizia referitor la marimea remunerarii ce va fi aplicata unui client pentru prestarea serviciilor profesionale, auditorul trebuie sa fie convins ca marimea remunerarii stabilite: - nu va afecta calitatea lucrarilor, si serviciile vor fi prestate constiincios in conformitate cu toate standardele profesionale si procedurile de control al calitatii; - nu va induce in eroare clientul in privinta volumului (sferei) exact al serviciilor, pentru care a fost determinata remunerarea si a indicatorilor in baza carora va fi calculata remunerarea. 74. Conform paragrafului 55 al prezentului Cod, serviciile profesionale nu trebuie sa fie oferite sau prestate clientilor in baza unui acord, conform caruia: - plata remunerarii depinde de depistarea anumitor fapte sau de realizarea anumitor rezultate, sau - remunerarea depinde intr-un alt fel de faptele descoperite sau rezultatele serviciilor prestate. Comentariu Remunerarile nu se considera conditionate, daca ele sint stabilite de instanta judecatoreasca sau de organele de stat. Remunerarile calculate in baza unui procentaj sau oricarei altei baze similare fata de rezultatele obtinute, se considera conditionate. 75. La exercitarea angajamentelor auditorul suporta anumite cheltuieli nemijlocit legate de prestarea serviciilor profesionale (de exemplu, de deplasare, trasport etc.), care pot fi luate in considerare la determinarea sumei totale a remunerarii profesionale. 76. Atit in interesul clientului, cit si al auditorului, pentru a evita neintelegerile in legatura cu remunerarea, se recomanda ca inainte de inceperea indeplinirii angajamentului sa fie clar definita, de preferat in scris, baza dupa care se va calcula remunerarea si orice alte angajamente de plata/4. ---------------------------- /4 Informatii suplimentare sint prezentate in SNA 210 "Conditiile angajamentelor de audit". Comisioane 77. Plata si/sau primirea unui comision de catre auditor poate afecta obiectivitatea si independenta lui. Auditorul nu urmeaza sa plateasca comisioane in scopul atragerii unui client sau sa accepte comisioane pentru trimiterea unui client catre o terta parte. Auditorul de asemenea nu trebuie sa accepte comisioane pentru recomandarea produselor sau serviciilor oferite de alte persoane. 78. Remunerarile platite si/sau primite de la alti auditori pentru atragerea/trimiterea clientilor sint considerate drept comisioane, in cazul cind auditorul care face trimiterea nu presteaza nici un fel de servicii. 79. Platile efectuate de auditor/organizatia de audit catre fostii participanti sau mostenitorii acestora pentru procurarea integrala a organizatiei de audit sau a unei cote parti din aceasta, nu sint considerate drept comisioane. Activitati incompatibile cu practica de audit 80. Auditorul nu trebuie sa fie angajat concomitent in mai multe activitati care deterioreaza sau pot deteriora onestitatea, obiectivitatea sau independenta acestuia, sau reputatia profesiei de auditor si contabil si care, in consecinta, sint incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale. 81. Prestarea simultana a doua sau a mai multor tipuri de servicii profesionale nu afecteaza, prin ea insasi, onestitatea, obiectivitatea sau independenta. 82. Angajarea simultana intr-o activitate de antreprenoriat sau alta activitate care nu este legata de prestarea serviciilor profesionale si care nu permite auditorului sa-si desfasoare activitatea profesionala in modul cuvenit, in conformitate cu principiile etice fundamentale ale profesiei de auditor si contabil, trebuie considerata incompatibila cu activitatea de audit. Relatiile cu alti auditori ce exercita activitate de audit Acceptarea de noi angajamente 83. Extinderea activitatii clientului implica deseori formarea de filiale sau intreprinderi-fiice in regiunile unde auditorul in functiune nu practica. In aceste circumstante, clientul sau auditorul in functiune, cu acordul clientului, poate solicita unui auditor-succesor ce practica in asemenea regiune sa presteze serviciile profesionale necesare pentru exercitarea misiunii. 84. Trimiterea clientilor de asemenea poate avea loc la prestarea serviciilor sau misiunilor specializate, daca auditorul in functiune nu poseda cunostinte speciale si experienta in domeniile corespunzatoare ale contabilitatii si auditului. 85. Auditorii trebuie sa ofere doar acele servicii, pe care ei considera ca le pot indeplini cu competenta profesionala. In interesul atit a profesiei in ansamblu, cit si a clientilor este important ca auditorii, in caz de necesitate, sa primeasca consultatii de la persoanele competente. 86. Totusi, auditorul in functiune care nu poseda anumite aptitudini practice specializate poate sa nu recomande clientul sau unui alt auditor ce poseda asemenea aptitudini, din teama, ca pe viitor clientul se poate dezice de serviciile lui in favoarea altui auditor. Ca rezultat, clientii pot fi lipsiti de posibilitatea folosirii avantajelor consultatiilor la care ei au dreptul. 87. Dorintele unui client trebuie sa fie determinabile in alegerea consultantilor profesionisti potriviti (auditorilor-succesori), indiferent de necesitatea cunostintelor speciale. Prin urmare, auditorul nu trebuie sa limiteze dreptul clientului in primirea consultatiei specializate si, in circumstante potrivite, trebuie sa recomande clientului sa primeasca o astfel de consultatie. 88. Serviciile sau consultatiile unui auditor ce poseda aptitudini specializate pot fi cautate intr-una din modalitatile urmatoare: (a) de catre client: (i) in urma unei discutii si consultari cu auditorul in functiune; (ii) la rugamintea speciala sau la recomandarea auditorului in functiune; (iii) fara referire la auditorul in functiune; sau (b) de catre auditorul in functiune cu respectarea confidentialitatii. 89. Cind auditorul este rugat sa presteze servicii sau consultatii, el trebuie sa se intereseze daca clientul potential are un auditor in functiune. In cazul in care exista un auditor in functiune care va continua sa presteze servicii profesionale, trebuie sa fie respectate procedurile expuse in paragrafele 90-96 ale prezentului Cod. In cazul in care are loc inlocuirea auditorilor, trebuie sa fie respectate procedurile expuse in paragrafele 97-108 ale prezentului Cod. 90. Auditorul-succesor trebuie sa: - limiteze serviciile sale la o misiune concreta primita de la client sau prin trimitere de la auditorul in functiune, in lipsa altor indicatii din partea clientului; - intreprinda masuri rezonabile de mentinere a relatiilor de lucru dintre auditorul in functiune si client si sa nu exprime nici un fel de observatii critice la adresa serviciilor profesionale ale auditorului in functiune, fara a oferi ultimului posibilitatea de a prezenta toata informatia relevanta. 91. Auditorul-succesor, caruia clientul i-a incredintat o misiune, clar distincta de misiunea exercitata de catre auditorul in functiune sau de cea initial obtinuta de la client sau prin trimiterea de la auditorul in functiune, trebuie s-o examineze ca pe o solicitare separata de prestare a serviciilor sau consultatiilor. Inainte de a accepta orice misiune de acest tip, auditorul-succesor urmeaza sa: - comunice clientului despre obligatia profesionala de a informa auditorul in functiune; - instiinteze imediat auditorul in functiune (preferabil in scris) despre primirea de la client a solicitarii privind prestarea serviciilor; - informeze auditorul in functiune despre natura generala a solicitarii clientului si sa ceara toata informatia relevanta existenta, necesara pentru exercitarea misiunii. 92. In cazul cind clientul insista ca auditorul in functiune sa nu fie informat despre primirea solicitarii privind prestarea serviciilor, auditorul-succesor trebuie sa decida daca motivele clientului sint intemeiate. In absenta unor circumstante speciale, simpla nedorinta a clientului nu reprezinta un motiv suficient pentru a nu informa auditorul in functiune. 93. Auditorul-succesor trebuie sa: (a) respecte indicatiile primite de la auditorul in functiune sau de la client, in acea masura in care acestea nu contravin cerintelor legale, normative sau de alta natura; (b) asigure, pe cit este posibil, ca auditorul in functiune sa fie informat despre natura generala a serviciilor profesionale prestate. 94. In cazul in care doi sau mai multi auditori presteaza servicii profesionale clientului, in functie de natura serviciilor prestate, poate fi rational ca auditorul-succesor sa informeze doar unul dintre ei. 95. Auditorul in functiune, in afara de indicatiile referitoare la angajamentul predat, trebuie sa mentina, pe cit aceasta este de rational, contactul cu auditorii-succesori si sa colaboreze cu acestia in cazul tuturor solicitarilor rezonabile de asistenta. 96. Cind auditorul care nu este auditor in functiune primeste o solicitare cu rugamintea de a-si exprima opinia asupra aplicarii standardelor de contabilitate, de audit sau altor acte legislative si normative in anumite situatii sau tranzactii, el trebuie sa dea dovada de prudenta, deoarece exista posibilitatea formarii opiniei in conditiile presiunii excesive asupra aprecierii si obiectivitatii lui. Opinia formata fara a se tine cont de toate faptele relevante poate crea dificultati unui asemenea auditor daca aceasta este atacata, sau daca acest auditor este angajat ulterior de catre agentul economic. In acest sens, in scopul minimizarii riscului de oferire a consultatiilor neadecvate, auditorul trebuie sa se convinga de faptul ca el are acces la toate informatiile relevante. Cind solicitarea privind exprimarea opiniei a fost facuta in circumstantele mentionate mai sus, auditorul ce a primit solicitarea, trebuie sa informeze auditorul in functiune. Auditorul in functiune, cu permisiunea clientului, trebuie sa ofere acestui auditor toata informatia relevanta solicitata despre client. Auditorul ce a primit solicitarea, de asemenea cu permisiunea clientului, trebuie sa prezinte auditorului in functiune o copie a raportului final. Daca clientul nu este de acord cu informarea reciproca intre auditori, atunci in mod normal, auditorul ce a primit solicitarea nu trebuie sa inceapa exercitarea angajamentului. Inlocuirea auditorului 97. Proprietarii agentului economic au dreptul indiscutabil de a-si alege/inlocui consultantii profesionisti (auditorii-succesori). Dupa cum este necesar, ca interesele legale ale proprietarilor sa fie aparate, este la fel de important ca auditorul care este solicitat sa inlocuiasca un alt auditor sa aiba posibilitatea sa se asigure de faptul ca nu exista careva motive profesionale pentru care angajamentul sa nu fie acceptat. Aceasta nu poate fi facuta eficient fara o comunicare directa cu auditorul in functiune. In absenta unei solicitari speciale, auditorul in functiune nu trebuie sa ofere voluntar informatii despre afacerile clientului. 98. Comunicarea cu auditorul in functiune permite auditorului-succesor potential sa: - stabileasca, daca circumstantele in care se propune inlocuirea auditorului permit acceptarea acestei propuneri; - sa determine in intentiile sale de a prelua angajamentul; - mentina relatii armonioase cu auditorul in functiune. 99. Masura in care auditorul in functiune poate discuta afacerile clientului cu auditorul-succesor potential depinde de: (a) obtinerea permisiunii din partea clientului; si/sau (b) cerintele legale, normative sau de alta natura in ceea ce priveste divulgarea unei astfel de informatii. 100. Auditorul-succesor potential trebuie sa trateze cu cea mai stricta confidentialitate si sa acorde importanta cuvenita oricarei informatii oferite de catre auditorul in functiune. 101. Informatiile oferite de catre auditorul in functiune pot indica, spre exemplu, faptul ca motivele oficiale de inlocuire a auditorului inaintate de client nu corespund realitatii. Aceste informatii pot de asemenea indica, ca propunerea privind inlocuirea auditorului a fost inaintata deoarece auditorul in functiune si-a sustinut punctele de vedere si si-a indeplinit obligatiile corect, necatind la opozitia sau eschivarea clientului in cazul existentei dezacordurilor considerabile, de exemplu, in ceea ce priveste aplicarea principiilor sau practicilor stabilite in domeniul contabilitatii. 102. Comunicarea reciproca intre auditorul-succesor, client si auditorul in functiune serveste pentru protejarea: (a) auditorului-succesor potential in acceptarea angajamentului in circumstantele cind nu se cunosc toate faptele relevante; (b) intereselor minoritatii proprietarilor agentilor economici, care pot fi insuficient informati despre toate circumstantele in care este propusa inlocuirea auditorilor; (c) intereselor auditorului in functiune, cind inlocuirea propusa apare in rezultatul exercitarii constiincioase de catre auditorul in functiune a obligatiilor sale sau reprezinta o tentativa de implicare in activitatea auditorului ca profesionist independent. 103. Inainte de a accepta un angajament privind prestarea serviciilor profesionale recurente, prestate pina la momentul respectiv de catre alt auditor, auditorul-succesor potential trebuie: (a) sa se asigure ca clientul potential a avizat auditorul in functiune despre inlocuirea propusa si i-a eliberat permisiune, preferabil in scris, de a discuta liber afacerile clientului in intregime cu auditorul-succesor potential; (b) dupa obtinerea raspunsului afirmativ de la clientul potential privind punctul (a), sa solicite permisiunea de a contacta auditorul in functiune. Daca o astfel de permisiune ii este refuzata sau daca permisiunea mentionata in punctul (a) nu este acordata, auditorul-succesor potential, in lipsa unor circumstante exceptionale care sint cunoscute intru-totul si daca faptele necesare nu au fost obtinute prin alte mijloace, trebuie sa refuze angajamentul de prestare a serviciilor; (c) dupa obtinerea permisiunii de la clientul potential, sa solicite auditorului in functiune, preferabil in scris, furnizarea: (i) informatiei privind orice motive profesionale care trebuie sa fie cunoscute inainte de a decide acceptarea sau refuzul angajamentului; (ii) altei informatii detaliate, necesare pentru luarea deciziei. 104. Auditorul in functiune, dupa primirea de la auditorul-succesor potential a solicitarii indicate in paragraful 103(c) al prezentului Cod trebuie prompt: (a) sa raspunda la solicitare, preferabil in scris, si sa comunice despre existenta oricaror motive profesionale pentru care auditorul-succesor potential nu ar trebui sa accepte angajamentul; (b) la existenta motivelor de acest fel sau a altor informatii ce trebuie dezvaluite, sa se asigure ca clientul a permis prezentarea acestei informatii auditorului-succesor potential. Daca asemenea permisiune nu este acordata, auditorul in functiune trebuie sa comunice acest fapt auditorului-succesor potential; (c) obtinind permisiunea de la client sa; (i) dezvaluie toata informatia necesara auditorului-succesor potential pentru ca acesta sa decida acceptarea sau refuzul angajamentului, si (ii) discute liber cu auditorul-succesor potential toate problemele relevante asupra carora acesta ar trebui sa fie avertizat. 105. Daca auditorul-succesor potential nu primeste raspuns de la auditorul in functiune pe parcursul unei perioade rezonabile de timp (mai mare de o luna) si nu sint motive de a presupune ca exista circumstante exceptionale legate de inlocuirea propusa, el trebuie sa incerce sa stabileasca legatura cu auditorul in functiune prin alte mijloace. Daca asemenea incercari nu duc la un rezultat satisfacator, auditorul-succesor potential trebuie sa trimita auditorului in functiune o scrisoare suplimentara in care sa mentioneze ca el: - presupune, ca nu exista nici un motiv profesional care ar impiedica acceptarea angajamentului, si - are intentia sa accepte angajamentul. 106. Existenta datoriilor clientului privind plata remunerarii auditorului in functiune nu constituie motiv profesional pentru refuzul angajamentului de catre auditorul-succesor potential. 107. Auditorul in functiune trebuie sa transmita prompt clientului sau noului auditor, cu permisiunea clientului, toate registrele si documentele clientului/5 care se pastreaza sau pot fi pastrate la el dupa numirea auditorului-succesor. ------------------------- /5 Cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare. 108. In conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare sau din alte motive (spre exemplu, in scopul asigurarii celei mai inalte calitati a serviciilor), unii clienti (inclusiv institutiile de stat) organizeaza concursuri (tendere) sau solicita de la auditori (organizatii de audit) prezentarea documentelor privind prestarea serviciilor profesionale. In cazul, daca in rezultatul numirii auditorului-succesor potential auditorul in functiune poate fi destituit din postul sau, auditorul-succesor la prezentarea documentelor trebuie sa indice ca inainte de a accepta angajamentul este necesar sa ia legatura cu auditorul in functiune, pentru a discuta eventualele motive profesionale care ar impiedica acceptarea acestui angajament. Dupa trecerea cu succes a concursului sau acceptarii angajamentului auditorul-succesor trebuie sa-l contacteze pe auditorul in functiune. Publicitatea, oferta de servicii si publicarea informatiei 109. Pentru o informare cit mai obiectiva a publicului auditorii pot realiza publicitate (reclama), oferta de servicii si publicare a informatiei. 110. Publicitatea si oferta de servicii trebuie sa fie decente, oneste, veridice si calitativ executate. Oferta de servicii prin utilizarea constringerii sau a hartuielii este prohibita. 111. Exemple de activitati incompatibile cu criteriile indicate in paragraful 110 al prezentului Cod includ actiunile care: (a) creeaza asteptari false, amagitoare sau nejustificate de rezultate favorabile; (b) sugereaza abilitatea de a influenta orice instanta judecatoreasca, organ de reglementare si alte organisme similare sau persoane oficiale; (c) constau in declaratii de lauda; (d) contin comparatii cu alti auditori; (e) contin marturii sau aprobari din partea tertilor; (f) contin afirmatii care ar putea induce in eroare sau insela utilizatorul potential al serviciilor; (g) aroga nejustificat calitatea de expert sau specialist intr-un anumit domeniu al contabilitatii si auditului. 112. Organizatiile profesionale pot din numele sau sa informeze publicul cu privire la nomenclatorul serviciilor prestate de auditori (organizatii de audit). Publicarea informatiei 113. Publicarea informatiei de catre auditor este acceptabila daca: (a) este efectuata in scopul informarii publicului sau a sectoarelor interesate ale acestuia despre faptele reale si cele care nu induc in eroare; (b) este indeplinita calitativ si cu respectarea normelor profesionale; (c) nu contine repetari frecvente a numelui auditorului si orice laude excesive la adresa acestuia. 114. Exemplele care urmeaza ilustreaza circumstantele in care se admite publicarea informatiei, precum si aspectele care trebuie luate in considerare cu conditia respectarii cerintelor paragrafului 113 al prezentului Cod. Numiri si distinctii In interesul atit al publicului, cit si al profesiei de auditor si contabil orice numire sau alta activitate a auditorului de importanta nationala sau locala, precum si acordarea oricarei distinctii unui auditor trebuie sa fie aduse la cunostinta publicului cu indicarea, unde este potrivit, a apartenentei la organizatia profesionala. Totusi, auditorul nu trebuie sa utilizeze numirile, activitatile sau distinctiile mentionate anterior in scopul promovarii pe piata a activitatii sale profesionale. Auditorii in cautarea unei angajari sau a unei activitati profesionale Auditorul poate sa informeze partile interesate despre faptul, ca el se gaseste in cautarea unui parteneriat in organizatia de audit sau a unei angajari in domeniul contabilitatii si auditului. Aceasta poate avea loc prin diferite mijloace, spre exemplu, prin intermediul publicarii in presa profesionala, adresarii in scris catre alti auditori (organizatii de audit) etc. Cataloage Numele auditorului (denumirea organizatiei de audit) poate fi inclus in cataloagele publicate de catre organizatiile profesionale sau de alt tip. Inregistrarile in asemenea cataloage trebuie sa fie limitate la indicarea numelui (denumirii), adresei, numarului de telefon, descrierii succinte a activitatii profesionale si oricarei altei informatii necesare pentru a permite utilizatorilor sa contacteze persoana sau organizatia indicata in acestea. Carti, articole, interviuri, lectii, aparitii la radio si televiziune Auditorii, care sint autori ai cartilor sau articolelor de specialitate, pot indica numele lor si calificarea profesionala, precum si denumirea organizatiei de audit a lor, dar nu trebuie sa ofere informatie cu privire la serviciile prestate de aceasta organizatie. Cerinte similare se inainteaza si in cazul participarii auditorilor la lectii si interviuri, aparitiei in programe radio sau de televiziune ce au o tema profesionala. Ceea ce scriu sau spun auditorii nu trebuie sa aiba un caracter promotional in folosul propriu sau al organizatiilor acestora, dar trebuie sa exprime un punct de vedere obiectiv profesional asupra subiectului examinat. Auditorii poarta responsabilitate pentru faptul ca tot ce se publica sau ce apare in fata publicului sa corespunda acestor cerinte. Cursuri de instruire, seminare etc. Auditorul (organizatia de audit) poate organiza cursuri de instruire sau seminare pentru clienti, colaboratori sau alti auditori. Participarea altor persoane la asemenea cursuri de instruire sau seminare se admite in cazul cind aceste persoane singure au solicitat participarea. Aceasta cerinta nu impiedica auditorii sa presteze servicii de acest gen altor organe profesionale, asociatii sau institutii de invatamint care organizeaza cursuri pentru membrii sai sau pentru public. Nu se admite evidentierea exagerata a numelui auditorului in orice brosuri sau documente emise in baza acestor seminare si cursuri. Brosuri si documente ce contin informatie profesionala tehnica Brosurile si alte documente pe care se indica numele auditorului (denumirea organizatiei de audit) si care contin informatie profesionala tehnica in ajutorul angajatilor sau clientilor pot fi distribuite unor astfel de persoane sau altor auditori. Distribuirea acestor brosuri si documente altor persoane se admite in cazurile in care aceste persoane le-au solicitat singure. Angajarea personalului Informarea publicului despre posturile vacante poate fi efectuata prin intermediul oricaror mijloace de informare in masa in care apar, de obicei, astfel de anunturi. Se admite ca in descrierea postului sa fie prezentate anumite detalii referitoare la unul sau mai multe dintre serviciile prestate clientilor de catre aceasta organizatie de audit, dar nu se permite de a include in anuntul despre posturile vacante careva element de publicitate. Anunturile nu trebuie sa contina nici o sugestie asupra faptului ca serviciile oferite sint mai superioare serviciilor oferite de alte organizatii de audit, ca o consecinta a marimii activitatii, asocierilor sau a altor motive. In publicatiile adresate special institutiilor de invatamint, in scopul informarii studentilor si a absolventilor despre posibilitatile profesionale, se admite descrierea serviciilor oferite intr-o maniera de afaceri. Publicarea informatiei in numele clientilor Auditorul poate informa publicul in numele clientilor, in primul rind, in scopul angajarii personalului contabil. In acest caz, auditorul trebuie sa se asigure ca asemenea publicatii sa fie indreptate spre atingerea scopurilor clientului. Brosuri si cataloage ale organizatiei de audit Auditorul poate distribui clientilor sai sau altor persoane la solicitarea acestora: (a) brosuri ale organizatiei de audit cu expunerea obiectiva a nomenclatorului si continutului serviciilor prestate; si (b) cataloage cu indicarea numelor partenerilor, adreselor oficiilor, precum si a denumirilor si adreselor intreprinderilor asociate si fiice. Rechizite de birou si carti de vizita Rechizitele de birou si cartile de vizita ale auditorului (organizatiei de audit) pot contine: - numele partenerilor, directorilor si altor angajati ai organizatiei de audit; - titlurile si abrevierile profesionale; - denumirea oraselor si tarilor in care sint reprezentante ale organizatiei; - logotipurile, numerele de telefoane si alte informatii necesare despre organizatia de audit. Nu se admite indicarea unor cunostinte si aptitudini speciale privind oferirea anumitor servicii. Anunturi in ziare Pentru informarea publicului despre infiintarea unei noi organizatii de audit, despre modificarile in componenta partenerilor organizatiei de audit sau despre orice modificari ale adresei organizatiei pot fi utilizate anunturile in ziarele si revistele corespunzatoare. Includerea numelui auditorului intr-un document emis de client In cazurile in care un client are intentia sa publice raportul auditorului asupra activitatii intreprinderii existente a clientului sau privind infiintarea unei intreprinderi noi, auditorul trebuie sa intreprinda masurile necesare care vor garanta ca contextul in care va fi publicat acest raport nu va induce in eroare publicul referitor la natura si continutul acestui raport. In aceste circumstante, auditorul trebuie sa informeze clientul despre faptul ca pentru publicarea documentului este necesar de a fi obtinuta permisiunea auditorului. O abordare similara trebuie utilizata si in privinta altor documente, pe care clientul are intentia sa le emita si in care este indicat numele auditorului care actioneaza ca consultant independent. Aceasta regula nu impiedica includerea numelui auditorului in raportul anual al clientului. Daca auditorii, in calitate de persoane particulare, sint asociati cu activitatea anumitei organizatii sau detin functii in cadrul ei, astfel de organizatie poate indica numele auditorilor si titlul lor profesional pe rechizite de birou si pe documente. Auditorul trebuie sa se asigure ca aceasta informatie nu a indus publicul in eroare referitor la existenta legaturii dintre aceasta organizatie si activitatea lui profesionala independenta in calitate de auditor. СOMPARTIMENTUL C - Norme suplimentare de conduita profesionala aplicabile contabililor titulari In acest compartiment sint expuse norme suplimentare celor continute in compartimentul A al prezentului Cod si recomandari pentru contabilii angajati in sectorul de productie (servicii), comert, sectorul necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint. Aceste norme si recomandari de asemenea pot fi aplicabile auditorilor angajati in organizatiile de audit. Conflicte ce tin de loialitate 115. Contabilii titulari sint obligati sa respecte loialitatea atit fata de patronul sau, cit si fata de profesia sa. La aparitia conflictelor intre aceste obligatii, prioritatea contabilului titular, de regula, trebuie sa fie sustinerea scopurilor legale si etice ale organizatiei-patron, precum si a regulilor si a procedurilor legate de aceasta sustinere. Totodata, in pofida cerintelor patronului contabilul titular nu trebuie sa: (a) incalce legislatia in vigoare; (b) incalce cerintele actelor normative in domeniul contabilitatii si auditului, precum si prevederile prezentului Cod; (c) insele sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) auditorii patronului; (d) semneze sau sa fie asociat intr-un alt mod cu documentul sau afirmatia ce denatureaza semnificativ faptele. 116. Divergentele de opinii referitoare la tratarea corecta a aspectelor contabilitatii si normelor de conduita profesionala, de regula, trebuie examinate si solutionate in cadrul organizatiei-patron, initial cu conducerea nemijlocita a contabilului titular si apoi daca dezacordurile asupra unui aspect etic semnificativ nu sint solutionate, cu nivelul mai superior al conducerii sau cu membrii Consiliului director care nu fac parte din organele executive. 117. Daca contabilul titular nu poate solutiona o problema cu caracter semnificativ care a cauzat un conflict dintre cerintele patronului si obligatiile profesionale, el poate fi nevoit, dupa epuizarea tuturor posibilitatilor, sa examineze necesitatea demisionarii ca metoda de solutionare a conflictului. Angajatii trebuie sa expuna patronului motivele acestei actiuni insa datoria lor de a respecta confidentialitatea, de regula, exclude comunicarea problemei respective unor terte persoane (cu exceptia cazurilor prevazute de cerintele legale, normative sau profesionale). 118. Recomandari mai detaliate privind solutionarea conflictelor etice sint expuse in paragrafele 22-25 ale prezentului Cod. Sustinerea colegilor de profesie 119. Contabilul titular, in special cel cu functii de raspundere, trebuie sa acorde o deosebita atentie necesitatii dezvoltarii si pastrarii de catre colegi a propriilor opinii in domeniul contabilitatii, precum si trebuie sa poata sa examineze si sa solutioneze in mod profesional divergentele intre opinii. Competenta profesionala 120. Contabilul titular poate primi o misiune/functie pentru executarea careia acesta nu dispune de instruire speciala sau experienta suficiente. Cind contabilul titular primeste asemenea misiune/functie, el nu trebuie sa induca in eroare patronul sau referitor la cunostintele si experienta sa si, in caz de necesitate, trebuie sa solicite consultatii si asistenta specialistilor/expertilor respectivi. Prezentarea informatiei 121. Contabilul titular trebuie sa: - reflecte si sa prezinte informatia financiara reiesind din cerintele actelor legislative si normative, inclusiv prevederile prezentului Cod; - contribuie la utilizarea metodelor moderne de tinere a contabilitatii in scopul reflectarii si prezentarii cit mai veridice a informatiei financiare si nefinanciare. DATA INTRARII IN VIGOARE 122. Prezentul Cod intra in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2002. Se recomanda aplicarea anticipata.
Contacteaza-ne
Închide