Auditing ethics regulations

Code of Professional Conduct for Auditors and Accountants in Republic of Moldova

(romanian)



                          DISPOZITII GENERALE
                              Introducere
    1. Prezentul  Cod  este  elaborat  in  baza  Codului  privind  Etica
Contabililor    Profesionisti   (Code   of   Ethics   for   Professional
Accountants),  aprobat de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)
in redactia anului 2000.

                               Obiectiv
    2. Obiectivul   prezentului  Cod  consta  in  stabilirea  scopurilor
profesiei  de auditor si contabil, precum si a principiilor fundamentale
si a normelor de conduita profesionala ale acestora.
    3. In lipsa unor  restrictii  indicate in mod concret, scopurile  si
principiile  fundamentale  sint egal valabile pentru toti  auditorii  si
contabilii, indiferent de locul de munca (organizatie de audit, sectorul
de   productie  (servicii),  comert,  sectorul  necomercial,  institutii
publice sau sectorul de invatamint).
    4. Normele de  conduita  profesionala, stabilite de  prezentul  Cod,
sint  de  natura  generala  si nu pot fi aplicate  in  toate  situatiile
concrete ce apar in activitatea practica a auditorilor si contabililor.

                               Definitii
    5. In prezentul Cod sint utilizati termeni cu urmatorul continut:
    Agent economic  (company  -  eng.) - persoana fizica  sau  juridica,
inclusiv  intreprinderile  mama  si  fiica, indiferent  de  faptul  daca
activitatea acesteia este sau nu orientata spre obtinerea profitului.
    Angajament ce  necesita  exprimarea opiniei (reporting assignment  -
eng.)  -  angajament ce necesita exprimarea opiniei  auditorului  asupra
informatiei financiare.
    Auditor - succesor  (receiving  accountant  -  eng.)  -  auditor  ce
exercita activitate de audit, caruia auditorul in functiune sau clientul
acestuia   i-a  incredintat  si  i-a  transmis  exercitarea   auditului,
prestarea serviciilor conexe, serviciilor de tinere a contabilitatii, in
domeniul  fiscalitatii,  consulting-ului etc. sau auditor care  primeste
consultatii  de  la auditorul in functiune in scopurile  atingerii  unei
intelegeri a necesitatilor clientului.
    Auditor ce exercita  activitate de audit (professional accountant in
public  practice - eng.)/1 - persoana fizica care corespunde  cerintelor
de calificare stabilite de legislatie si detine certificat de calificare
al  auditorului,  care  presteaza servicii profesionale,  indiferent  de
tipul lor (audit, servicii conexe, fiscalitate, consulting etc.)
--------------------
    /1 Pentru comoditate acest  termen  poate fi utilizat,  de  asemenea
pentru indicarea organizatiei de audit.

    Auditor in functiune  (existing  accountant - eng.) -  auditor  care
actualmente   exercita   auditul  sau  presteaza   clientului   servicii
profesionale in domeniul contabilitatii si fiscalitatii, consulting-ului
sau alte servicii profesionale similare.
    Contabil titular   (employed  professional  accountant  -  eng.)   -
contabil  angajat in sectorul de productie (servicii), comert,  sectorul
necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint.
    Investitor (investor - eng.) - persoana fizica sau juridica care are
o influenta notabila asupra obiectului de investitii.
    Obiect de investitii  (investee  -  eng.) - agent economic  in  care
investitorul are o influenta notabila.
    Obiectivitate (objectivity - eng.) - o combinatie de impartialitate,
onestitate intelectuala si libertate fata de conflictele de interese.
    Oferta de servicii  (solicitation - eng.) - adresarea catre clientii
potentiali cu oferta de prestare a unor servicii profesionale.
    Organizatie de  audit  (practice - eng.) - agent economic ce  poseda
licenta privind dreptul de exercitare a activitatii de audit.
    Publicarea informatiei  (publicity  - eng.) - informarea  publicului
despre  activitatea auditorilor si contabililor, care nu este indreptata
spre  promovarea  intentionata  pe piata a  activitatii  profesionale  a
acestora.
    Publicitate (advertising  -  eng.)  - informarea  publicului  despre
calificarea  sau serviciile prestate de auditorii ce exercita activitate
de audit, in scopul extinderii activitatii profesionale a acestora.
    Servicii profesionale  (professional services - eng.) - orice tip de
servicii,  prestate de un auditor sau contabil titular si care  necesita
cunostinte   in  domeniul  contabilitatii  sau  disciplinelor  inrudite,
inclusiv   servicii   privind  contabilitatea,  auditul,   fiscalitatea,
consulting-ul etc.

           Caracteristicile profesiei de auditor si contabil
    6. Ca si orice  alta  profesie, profesia de auditor si  contabil  se
determina printr-un sir de caracteristici, inclusiv:
    - posedarea unor  cunostinte,  dobindite  in procesul de  studii  si
instruire continua profesionale;
    - respectarea  de  catre  auditori si contabili  a  Codului  privind
conduita profesionala, inclusiv mentinerea la un nivel cuvenit a modului
unic de abordare obiectiva a indeplinirii obligatiilor sale;
    - acceptarea  unor  obligatii  fata de societate in  ansamblu  (prin
introducerea  unor  restrictii  la  atribuirea unei  calificari  sau  in
utilizarea unui titlu).
    7. Obligatiile  auditorilor si contabililor fata de profesia lor  si
fata  de societate uneori pot intra in conflict cu interesele  personale
imediate sau cu loialitatea lor fata de patron.
    8. Prezentul  Cod stabileste norme de conduita profesionala unice in
scopul asigurarii celei mai inalte performante a activitatii desfasurate
si mentinerii increderii publicului in profesia de auditor si contabil.

                           Interese publice
    9. O caracteristica  distincta  a  oricarei  profesii  o  constituie
acceptarea  obligatiilor acesteia fata de public. Din punct de vedere al
profesiei   de   auditor  si  contabil  publicul  reprezinta   clientii,
creditorii,   organele  de  stat,  patronii,  angajatii,   investitorii,
comunitatea  de  afaceri  si  financiara si toti cei  care  conteaza  pe
obiectivitatea  si  onestitatea  auditorilor si contabililor  in  scopul
mentinerii functionarii corespunzatoare a activitatii de antreprenoriat.
Aceasta  incredere  impune o responsabilitate a profesiei de auditor  si
contabil  fata  de interesele publice. Interesele publice  -  bunastarea
generala a persoanelor si organizatiilor, carora auditorii si contabilii
le presteaza servicii.
    10. Obligatiile  auditorilor si contabililor nu se limiteaza doar la
satisfacerea  necesitatilor  unui anumit client sau patron.  Standardele
profesiei   de   auditor   si  contabil  sint  determinate   in   masura
considerabila   de  interesele  publice,  ca  de  exemplu  in   cazurile
urmatoare:
    - auditorii independenti   ajuta  la  confirmarea  veridicitatii  si
eficientei rapoartelor financiare prezentate institutiilor financiare ca
suport   partial   pentru  primirea  creditelor  si  imprumuturilor   si
actionarilor in scopul atragerii de capital;
    - conducatorii serviciilor financiare indeplinesc diverse functii in
domeniul managementului financiar si contribuie la utilizarea eficace si
eficienta a resurselor intreprinderilor lor;
    - auditorii interni  asigura o certitudine in functionarea eficienta
a  sistemului  de  control intern, ce  sporeste  nivelul  autenticitatii
informatiei   financiare  prezentate  utilizatorilor  externi  de  catre
patron;
    - specialistii  in  domeniul  fiscalitatii contribuie  la  aplicarea
eficienta si corecta a prevederilor legislatiei fiscale;
    - consultantii  in  domeniul managementului poarta  responsabilitate
fata de public, promovind luarea deciziilor manageriale corecte.
    11. Auditorii  si  contabilii detin un rol important  in  societate.
Investitorii,  creditorii, patronii si alti reprezentanti ai comunitatii
de  afaceri, precum si organele de stat si publicul in general  conteaza
pe  auditori  si  contabili in ceea ce priveste  corectitudinea  tinerii
contabilitatii   si   intocmirii   rapoartelor   financiare,   eficienta
managementului  financiar  si competenta privind problemele  activitatii
economice  si fiscalitatii. Atitudinea si comportamentul auditorilor  si
contabililor   la   prestarea  unor  astfel  de  servicii   influenteaza
bunastarea economica a societatii in ansamblu.
    12. Auditorii  si  contabilii  vor  putea  mentine  aceasta  pozitie
avantajoasa  numai  cu conditia ca serviciile prestate de catre  acestia
vor  ramine  la  un  nivel  atit de inalt,  care  va  asigura  pastrarea
increderii   publicului  fata  de  profesie.  De  aceea,  auditorii   si
contabilii  sint  cointeresati  in  faptul de  a  convinge  utilizatorii
serviciilor  lor,  ca asemenea servicii sint prestate la cel  mai  inalt
nivel   de  performanta  si  in  conformitate  cu  cerintele   conduitei
profesionale.
    13. Prezentul Cod este elaborat tinind cont de interesele publice si
asteptarile  utilizatorilor  in  ceea ce priveste  normele  de  conduita
profesionala a auditorilor si contabililor.

              Scopurile profesiei de auditor si contabil
    14. Scopurile profesiei de auditor si contabil reprezinta:
    (a) desfasurarea  activitatii  in  corespundere cu cele  mai  inalte
standarde de profesionalism,
    (b) atingerea  celui  mai inalt nivel de performanta  a  serviciilor
prestate, si
    (c) respectarea cerintelor intereselor publice.
    Aceste scopuri  impun  indeplinirea a patru necesitati de  baza  ale
utilizatorilor de servicii:
    - Autenticitate
    Intreaga societate  are nevoie de informatie autentica si de sisteme
informationale adecvate.
    - Profesionalism
    Auditorii si  contabilii  trebuie  sa fie  recunoscuti  de  clienti,
patroni  si  alte  parti interesate ca fiind profesionisti  in  domeniul
auditului si contabilitatii.
    - Calitatea serviciilor prestate
    Necesitatea asigurarii  corespunderii nivelului serviciilor prestate
de auditori si contabili celor mai inalte standarde de performanta.
    - Incredere
    Utilizatorii  serviciilor prestate de auditori si contabili, trebuie
sa  fie  siguri de existenta unui cadru de conduita  profesionala,  care
reglementeaza prestarea unor astfel de servicii.

          Principiile fundamentale ale conduitei profesionale
    15. Pentru a  atinge  scopurile profesiei, auditorii  si  contabilii
trebuie sa se conduca de anumite principii fundamentale.
    16. Principiile fundamentale sint:
    - Onestitatea
    Auditorii si   contabilii  trebuie  sa  fie  sinceri  si  onesti  la
prestarea serviciilor profesionale.
    - Obiectivitatea
    Auditorii si  contabilii  trebuie sa fie corecti, impartiali  si  nu
trebuie  sa permita prevalarea asupra obiectivitatii a unor prejudecati,
conflicte de interese sau influente externe.
    - Competenta profesionala si constiinciozitatea
    La prestarea  serviciilor  auditorii  si contabilii trebuie  sa  fie
constiinciosi, competenti si silitori, precum si sa mentina cunostintele
si   aptitudinile  profesionale  la  asa  un  nivel,  care  sa   asigure
posibilitatea  ca  clientul  sau  patronul sa  beneficieze  de  servicii
profesionale  competente,  bazate pe ultimele modificari in  legislatie,
activitatea practica si metodologie.
    - Confidentialitatea
    Auditorii si   contabilii  trebuie  sa  respecte  confidentialitatea
informatiei dobindite in timpul prestarii serviciilor profesionale si nu
trebuie  sa  utilizeze  sau  sa divulge  informatia  respectiva  fara  o
permisiune  corespunzatoare,  cu exceptia cazurilor, in care  divulgarea
este   prevazuta  de  legislatie  sau  de  drepturile  sau   obligatiile
profesionale.
    - Comportamentul profesional
    Auditorii si   contabilii   trebuie  sa  actioneze  intr-o   maniera
corespunzatoare reputatiei profesiei si sa evite orice comportament care
ar  putea  discredita  profesia. Cea din urma se ia  in  considerare  la
elaborarea   cerintelor   etice,   tinind  cont   de   responsabilitatea
auditorului  si contabilului fata de clienti, terti, colegi de profesie,
colaboratori, patroni, precum si fata de public in ansamblu.
    - Respectarea standardelor profesionale tehnice
    Auditorii si  contabilii trebuie sa presteze serviciile profesionale
in   conformitate   cu  cerintele  standardelor   profesionale   tehnice
corespunzatoare.  Auditorii  si  contabilii  sint  obligati  sa  execute
constiincios  si cu pricepere indicatiile clientului sau patronului,  in
masura  in  care  acestea sint compatibile cu cerintele  de  onestitate,
obiectivitate,  iar in cazul auditorului ce exercita activitate de audit
(in continuare auditor), de asemenea si cu cerinta de independenta (vezi
paragrafele 48-60 ale prezentului Cod). In plus, auditorii si contabilii
trebuie sa respecte cerintele:
    - Legislatiei in vigoare a Republicii Moldova.
    - Standardelor  Nationale de Audit (SNA) sau, in lipsa anumitor SNA,
Standardelor  Internationale de audit (SIA) recomandate spre aplicare de
catre  organul  de  stat ce exercita, in conformitate cu  legislatia  in
vigoare, regularizarea activitatii de audit.
    - Standardelor  Nationale  de  Contabilitate  (SNC)  sau,  in  lipsa
anumitor   SNC,  Standardelor  Internationale  de  Contabilitate   (SIC)
recomandate  spre  aplicare  de catre organul de stat  ce  exercita,  in
conformitate cu legislatia in vigoare, regularizarea contabilitatii.
    - Altor regulamente si norme aprobate de organele de stat.

                         Domeniul de aplicare
    17. Scopurile  profesiei  de  auditor  si  contabil  si  principiile
fundamentale  ale  conduitei profesionale sint de natura generala si  nu
pot fi aplicate pentru solutionarea problemelor etice ce apar in fiecare
caz   concret.  Totodata,  prezentul  Cod  contine  recomandari  privind
aplicarea  scopurilor si principiilor fundamentale in situatiile  tipice
ce apar in activitatea practica a auditorilor si contabililor.
    18. In prezentul  Cod normele de conduita profesionala sint divizate
in trei compartimente:
    - Compartimentul  A contine norme generale de conduita  profesionala
aplicabile  auditorilor ce exercita activitate de audit si  contabililor
titulari, cu exceptia cazurilor stipulate.
    - Compartimentul   B   contine   norme  de   conduita   profesionala
suplimentare  celor  descrise  in Compartimentul A al  prezentului  Cod,
aplicabile auditorilor ce exercita activitate de audit.
    - Compartimentul   C   contine   norme  de   conduita   profesionala
suplimentare  celor  descrise  in Compartimentul A al  prezentului  Cod,
aplicabile  contabililor  titulari,  iar  in  cazurile  stipulate  -  si
auditorilor ce exercita activitate de audit.

                    NORME DE CONDUITA PROFESIONALA

      COMPARTIMENTUL A - Norme generale de conduita profesionala
       aplicabile auditorilor ce exercita activitate de audit si
                         contabililor titulari

                      Onestitate si obiectivitate
    19. Onestitatea  implica  nu doar integritatea, dar si  desfasurarea
corecta   a  afacerilor  si  sinceritatea.  Obiectivitatea  necesita  ca
auditorii  si  contabilii  sa fie corecti, onesti din  punct  de  vedere
intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
    20. Auditorii  si contabilii exercita diferite functii si trebuie sa
demonstreze  obiectivitate  in circumstante variate. Auditorii  exercita
angajamente   ce   necesita   exprimarea  opiniei   asupra   rapoartelor
financiare,  precum  si  presteaza servicii de  consulting  in  domeniul
fiscalitatii    si   managementului.   Contabilii   intocmesc   rapoarte
financiare,  efectueaza  auditul intern, precum si exercita  functii  de
manageri   financiari  in  sectorul  de  productie  (servicii),  comert,
sectorul  necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint. De
asemenea,  ei  pregatesc profesional persoanele care tind sa  insuseasca
profesia  de  auditor  si  contabil.  Indiferent  de  tipul  serviciilor
prestate  sau  de  functia in care actioneaza, auditorii  si  contabilii
trebuie  sa manifeste onestitate la prestarea serviciilor  profesionale,
precum si sa pastreze obiectivitatea aprecierilor, de exemplu la analiza
si luarea deciziilor.
    21. La examinarea  situatiilor si practicilor ce necesita o  tratare
specifica   a   cerintelor  privind  conduita  profesionala  legate   de
obiectivitate, o atentie adecvata trebuie acordata urmatorilor factori:
    (a) auditorii  si  contabilii se confrunta cu situatii care  implica
posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor. Astfel de presiuni pot
afecta obiectivitatea auditorilor si contabililor;
    (b) este imposibil  a  determina  toate situatiile in  care  pot  fi
exercitate  presiuni.  De  aceea,  la luarea  deciziilor  ce  identifica
relatiile  care  probabil sau posibil vor reduce nivelul  obiectivitatii
auditorului   sau   contabilului,  trebuie  sa  prevaleze   bunul   simt
(intelepciunea);
    (c) trebuie evitate  relatiile  ce permit prevalarea  prejudecatilor
sau influenta altor parti asupra obiectivitatii;
    (d) auditorii  si contabilii trebuie sa se asigure ca personalul  ce
presteaza servicii profesionale respecta principiul obiectivitatii;
    (e) auditorii  si  contabilii  nu trebuie sa accepte  sau  sa  ofere
cadouri  de  orice natura, care pot fi considerate ca avind o  influenta
considerabila negativa asupra aprecierii profesionale a acestora sau ale
persoanelor  cu  care au de afacere. Auditorii si contabilii trebuie  sa
evite situatiile care ar putea dauna reputatia lor profesionala.

                    Solutionarea conflictelor etice
    22. In procesul  desfasurarii activitatii profesionale auditorii  si
contabilii  se  confrunta cu situatii care pot determina  aparitia  unor
conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o varietate de
forme, de la o dilema relativ neinsemnata la cazuri extreme de frauda si
activitati   ilicite  similare.  Este  imposibil  de  intocmit  o  lista
exhaustiva  de  situatii  care pot determina  aparitia  conflictelor  de
interese. Auditorii si contabilii trebuie sa fie in permanenta vigilenti
si  atenti  la  factorii  care pot determina  conflictele  de  interese.
Divergenta  de opinii dintre un auditor sau un contabil si o alta  parte
nu  constituie,  in  sine,  o  problema de  etica.  Totusi,  faptele  si
circumstantele  in fiecare caz concret trebuie sa fie examinate de catre
partile implicate.
    23. Se admite  posibilitatea existentii anumitor factori, care  apar
in  cazurile,  cind responsabilitatile auditorului sau contabilului  pot
intra  in contradictie cu solicitarile interne sau externe de un tip sau
altul. Prin urmare:
    - poate exista  pericolul de exercitare de presiuni din partea  unui
conducator,  membru  al Consiliului director sau partener;  la  aparitia
presiunii  de  asemenea pot conduce relatiile de rudenie  sau  personale
(vezi  paragraful  53 al prezentului Cod). Este necesar de  a  descuraja
relatiile sau interesele care pot afecta, dauna sau ameninta onestitatea
auditorului/contabilului;
    - auditorului/contabilului  i se poate solicita sa actioneze contrar
standardelor profesionale tehnice;
    - pot aparea   contradictii   "de  divizare  a  loialitatii"   intre
conducerea auditorului/contabilului si cerintele prezentului Cod;
    - aparitia conflictului  de  interese de asemenea este  posibila  la
publicarea   informatiei   eronate,   care   poate   fi   in   avantajul
clientului/patronului  si  de  care, totodata, poate  sau  nu  beneficia
auditorul/contabilul.
    24. La aplicarea  normelor  de  conduita profesionala  auditorii  si
contabilii se pot confrunta cu problemele identificarii comportamentului
lipsit  de  etica  sau solutionarii conflictelor  etice.  La  examinarea
problemelor  importante  de  etica auditorii si  contabilii  trebuie  sa
respecte  politica  existenta  a  organizatiei-patron,  indreptata  spre
solutionarea  unor  astfel  de conflicte. In cazurile in  care  politica
organizatiei-patron  nu  contribuie la solutionarea  conflictului  etic,
este necesar de examinat rationalitatea urmatoarelor actiuni:
    - discutarea  problemei  care a provocat conflictul cu  conducatorul
direct. Daca nu este posibil de a rezolva problema la nivelul conducerii
directe  si  auditorul/contabilul decide sa apeleze la  urmatorul  nivel
superior de conducere, aceasta decizie trebuie comunicata conducatorului
direct.  Daca  se  dovedeste ca conducerea este implicata  in  conflict,
auditorul/contabilul  trebuie  sa  ridice problema  la  nivelul  urmator
superior   al  conducerii.  In  cazul,  cind  conducatorul  direct  este
conducator  executiv  superior (director general etc.), urmatorul  nivel
poate  fi  organul  executiv, Consiliul  director,  membrii  Consiliului
director   care  nu  participa  in  organele  executive,  sau   adunarea
actionarilor;
    - apelarea (cu  respectarea  normei de confidentialitate)  catre  un
consultant   independent   sau  catre  organizatia  auditorilor   si/sau
contabililor   profesionisti  in  scopul  obtinerii  recomandarilor   si
consultatiilor referitoare la actiunile posibile;
    - daca conflictul   etic  privind  o  problema  semnificativa  (spre
exemplu   frauda)  n-a  fost  inlaturat  dupa  toate  posibilitatile  de
solutionare  a acestuia la toate nivelurile interne, in ultima instanta,
auditorul/contabilul   poate  sa-si  dea  demisia  si  sa  prezinte   un
memorandum    de    informare    reprezentantului    corespunzator    al
organizatiei-patron.
    25. Orice auditor/contabil  aflat la un post de conducere trebuie sa
depuna  eforturi pentru a asigura elaborarea si implementarea in  cadrul
organizatiei sale a politicii privind solutionarea conflictelor etice.

                        Competenta profesionala
    26. Auditorii si contabilii nu trebuie sa se prezinte drept experti,
care  dispun de asa cunostinte sau experienta pe care in realitate nu le
poseda.
    27. Competenta   profesionala  poate  fi  divizata  in  doua   etape
distincte:
    (a) Atingerea competentei profesionale.
    Competenta profesionala  se atinge in primul rind in baza unui nivel
inalt   al  studiilor  generale,  urmate  de  studii  de   specialitate,
instruirii   si   testarilor  sustinute  la  disciplinele   profesionale
corespunzatoare,  precum si, indiferent de faptul daca este prevazut sau
nu, acumularii experientei profesionale intr-o anumita perioada. Aceasta
succesiune  trebuie  sa serveasca ca model de dezvoltare profesionala  a
auditorului/contabilului.
    (b) Mentinerea competentei profesionale:
    (i) mentinerea   competentei   profesionale  impune   o   cunoastere
permanenta a noilor elaborari profesionale in domeniul contabilitatii si
auditului, inclusiv a standardelor si regulamentelor de contabilitate si
audit   nationale  si  internationale,  precum  si  cerintelor   actelor
legislative si normative.
    (ii) auditorii   si  contabilii  trebuie  sa  implementeze  programe
orientate   spre   asigurarea   controlului   performantei   serviciilor
profesionale   prestate,  in  conformitate  cu  cerintele   standardelor
profesionale tehnice.

                          Confidentialitatea
    28. Auditorii  si contabilii trebuie sa respecte  confidentialitatea
informatiei  referitoare la afacerile clientului/patronului, obtinuta in
timpul  derularii  serviciilor  profesionale. Obligatia  de  a  respecta
confidentialitatea ramine in vigoare chiar si dupa incheierea relatiilor
dintre auditor/contabil si client/patron.
    29. Auditorii   si   contabilii  trebuie  sa  respecte   intotdeauna
confidentialitatea,   cu  exceptia  cazurilor  specifice,  cind   exista
autorizari  corespunzatoare si concrete, precum si cind divulgarea  este
prevazuta  de  actele  legislative  si normative  sau  exista  obligatii
profesionale sau juridice de dezvaluire a informatiei.
    30. Auditorii   si   contabilii  trebuie  sa   asigure   respectarea
confidentialitatii   din   partea   personalului,  ce   isi   desfasoara
activitatea  sub  controlul lor, precum si din partea  persoanelor  care
ofera consultanta si asistenta.
    31. Confidentialitatea  implica  nu numai nedivulgarea  informatiei,
dar  cere de asemenea, ca auditorii/contabilii care obtin informatii  in
timpul  derularii serviciilor profesionale sa nu utilizeze si nici sa nu
creeze  impresia utilizarii acestor informatii in scopuri personale  sau
in interesul unei terte parti.
    32. Auditorii  si contabilii au acces la un volum mare de informatie
confidentiala  privind  activitatea clientului/patronului, care nu  este
publicata  si  nu  este prezentata in alt mod publicului.  Prin  urmare,
auditorii  si  contabilii nu trebuie sa divulge  neautorizat  informatia
care  nu urmeaza a fi dezvaluita. Aceasta prevedere nu se extinde asupra
cazurilor   de   dezvaluire  a  informatiei  in   scopurile   executarii
obligatiilor   de   auditor/contabil  in  conformitate  cu   standardele
profesionale.
    33. Aspectele    privind    confidentialitatea   informatiei    sint
reglementate   de  legislatia  in  vigoare  a  Republicii  Moldova,  iar
cerintele  de  conduita  profesionala - de prezentul Cod  si  alte  acte
normative.
    34. La luarea     deciziilor    privind    divulgarea    informatiei
confidentiale  trebuie luati in considerare un sir de factori, cum ar fi
spre exemplu:
    (a) obtinerea   unei  permisiuni  privind  divulgarea   informatiei.
Asemenea  permisiune  se  elibereaza auditorului/contabilului  de  catre
client/patron,  tinind cont de interesele tuturor partilor, inclusiv ale
partilor terte ale caror interese ar putea fi afectate;
    (b) existenta    cerintelor   actelor   legislative   si   normative
referitoare la divulgarea informatiei;
    (c) existenta obligatiilor sau drepturilor profesionale de a divulga
informatia, spre exemplu, in cazul necesitatii:
    (i) respectarii  cerintelor  standardelor  profesionale  tehnice  si
normelor  de  conduita  profesionala,  in  situatia  cind  o  astfel  de
dezvaluire nu contravine prevederilor prezentului Cod;
    (ii) protejarii    intereselor    profesionale   ale    auditorului/
contabilului in cadrul procedurilor legale;
    (iii) efectuarii   controlului   colegial  al  calitatii  de   catre
organizatiile de audit conform intelegerii reciproce;
    (iv) raspunderii  la  o  solicitare  sau  investigare  efectuata  de
organele de stat sau profesionale.
    35. In cazurile  in  care auditorul/contabilul decide ca  informatia
confidentiala  poate  fi  divulgata,  este necesar sa se  tina  cont  de
urmatoarele:
    - daca sint cunoscute si confirmate, in masura in care este posibil,
toate  faptele  relevante.  In cazul existentei faptelor  sau  opiniilor
neconfirmate caracterul si modul de divulgare a informatiei se determina
in baza aprecierii profesionale a auditorului/contabilului;
    - modul presupus   de   informare  si  destinatarii;   in   special,
auditorul/contabilul  trebuie  sa fie convins ca partile carora le  este
adresata   informatia  sint  destinatarii  corespunzatori  care   poarta
responsabilitate pentru luarea masurilor adecvate in baza acesteia;
    - daca divulgarea   informatiei   va  conduce  la   responsabilitate
juridica  a auditorului/contabilului si care sint consecintele  posibile
ale acesteia.
    36. In toate  situatiile  de  acest  gen,  auditorii  si  contabilii
trebuie  sa tina cont de necesitatea primirii unei consultatii  juridice
sau recomandarilor organizatiei profesionale din care fac parte.

                   Servicii in domeniul fiscalitatii
    37. Auditorii  si contabilii care exercita servicii profesionale  in
domeniul  fiscalitatii  pot sa creeze conditii maxim  favorabile  pentru
client/patron, cu conditia ca serviciile:
    - se acorda cu competenta profesionala,
    - nu afecteaza onestitatea si obiectivitatea, si
    - corespund,  in  opinia  auditorului/contabilului,  legislatiei  in
vigoare.
    Dilemele pot  fi  rezolvate  in  favoarea  clientului/patronului  in
cazurile in care pentru aceasta exista o confirmare rezonabila.
    38. Auditorul/contabilul  nu trebuie sa ofere  clientului/patronului
garantie  ca declaratia fiscala intocmita sau consultatiile acordate  in
domeniul   fiscalitatii   sint   neatacabile.  Mai  mult   decit   atit,
auditorul/contabilul  trebuie sa se asigure ca clientul/patronul  cunosc
limitele  specifice serviciilor in domeniul fiscalitatii astfel incit ei
sa  nu  interpreteze gresit o exprimare de opinie ca fiind  o  afirmatie
certa.
    39. La intocmirea   sau  acordarea  ajutorului  privind   pregatirea
declaratiei    fiscale   auditorul/contabilul   trebuie   sa   informeze
clientul/patronul  ca  responsabilitatea pentru  continutul  declaratiei
fiscale     revine,     in    primul    rind,     clientului/patronului.
Auditorul/contabilul  trebuie  sa  intreprinda toate  masurile  necesare
pentru  intocmirea  corecta  a declaratiei fiscale in  baza  informatiei
primite de la client/patron.
    40. Consultatiile   sau   opiniile  in  domeniul   fiscalitatii   cu
consecinte  semnificative acordate clientului/patronului trebuie sa  fie
perfectate  in  forma  scrisa si incluse in componenta  documentelor  de
lucru.
    41. Auditorul/contabilul  nu  trebuie  sa  fie  asociat  cu  nici  o
declaratie  fiscala  sau informatie, daca exista temei sa se  creada  ca
acestea:
    (a) contin date false sau care induc in eroare;
    (b) contin afirmatii  sau  date  prezentate  fara  temei,  sau  fara
cunoasterea faptului daca acestea sint adevarate sau false;
    (c) omit sau  denatureaza  informatia  care  este necesar  de  a  fi
prezentata  conform prevederilor legislatiei fiscale si acest fapt poate
induce in eroare autoritatile fiscale.
    42. Auditorul/contabilul   poate   intocmi  declaratii  fiscale   ce
presupun  utilizarea estimarilor contabile daca acest fapt este prevazut
de  legislatia in vigoare si este imposibil de a primi date mai  precise
in  circumstantele  create.  La  folosirea  estimarilor  contabile  este
necesar  de  a evita crearea impresiei privind  exactitatea  informatiei
existente.  Auditorul/contabilul  trebuie sa fie convins  ca  estimarile
contabile sint rezonabile in circumstantele create.
    43. La intocmirea declaratiei fiscale, auditorul/contabilul se poate
baza  pe  informatia furnizata de client/patron cu conditia  ca  aceasta
informatie  sa para rezonabila. Desi, examinarea/revizuirea documentelor
sau  a  altor  dovezi  pentru confirmarea informatiei  nu  sint  cerute,
auditorul/contabilul trebuie sa incurajeze, cind este cazul, prezentarea
informatiei justificative.
    In plus, auditorul/contabilul:
    (a) trebuie sa  foloseasca,  in masura  posibilitatii,  declaratiile
fiscale ale clientului pentru anii precedenti;
    (b) este obligat sa efectueze solicitari rezonabile, daca informatia
apare ca fiind incorecta sau incompleta; si
    (c) este incurajat   sa  faca  referirile  necesare  la   registrele
contabile si jurnalele de inregistrare a operatiilor economice.
    44. Daca auditorul/contabilul  sesizeaza  o  eroare sau  o  omisiune
semnificativa  a informatiei in declaratia fiscala pentru anul precedent
(indiferent de asocierea auditorului/contabilului cu aceasta declaratie)
sau   despre   faptul  ca  declaratia  fiscala  n-a   fost   prezentata,
auditorul/contabilul este obligat:
    (a) sa informeze  imediat  clientul/patronul  asupra  erorii  sau  a
omisiunii  de  informatie  si  sa recomande  comunicarea  acestor  fapte
autoritatilor  fiscale.  In acest caz, auditorul/contabilul nu  este  in
drept sa informeze autoritatile fiscale fara permisiunea corespunzatoare
a clientului/patronului;
    (b) daca clientul/patronul    nu    corecteaza    eroarea,    atunci
auditorul/contabilul trebuie:
    (i) sa informeze     clientul/patronul    despre     imposibilitatea
continuarii  prezentarii intereselor clientului/patronului referitor  la
declaratia  fiscala sau alta informatie conexa prezentata  autoritatilor
fiscale;
    (ii) sa examineze daca relatiile ulterioare cu clientul/patronul vor
corespunde responsabilitatilor profesionale ale auditorului/contabilului.
    (c) daca auditorul/contabilul  conchide ca relatiile profesionale cu
clientul/patronul  pot  continua, trebuie luate toate masurile  necesare
pentru  a  preveni repetarea erorii descoperite in declaratiile  fiscale
ulterioare.

                Activitatea profesionala internationala
    45. Activitatea  profesionala  pe  teritoriul Republicii  Moldova  a
auditorilor  si contabililor din alte tari se desfasoara in conformitate
cu cerintele legislatiei in vigoare si ale prezentului Cod.
    46. Activitatea  profesionala a auditorilor si contabililor care  au
obtinut  calificare  in  Republica  Moldova  si  desfasoara  activitatea
profesionala  peste hotarele ei, se reglementeaza de actele  legislative
si  normative  ale  tarilor  corespunzatoare,  precum  si  de  cerintele
organizatiilor profesionale din care acestia fac parte.

                        Publicarea informatiei
    47. In marketing  si in informarea publicului despre sine si  despre
serviciile prestate auditorii si contabilii nu trebuie sa:
    (a) utilizeze mijloace care ar dauna reputatiei profesiei de auditor
si contabil;
    (b) declare exagerat   despre   posibilitatile   de   exercitare   a
serviciilor, calificare sau experienta dobindita; si
    (c) denigreze  calitatile profesionale si /sau sa aprecieze  negativ
activitatile altor auditori/contabili.
              

    СOMPARTIMENTUL B - Norme suplimentare de conduita profesionala
        aplicabile auditorilorce exercita activitate de audit

                             Independenta
    48. La exercitarea  unui  angajament ce necesita exprimarea  opiniei
asupra  informatiei  financiare auditorul trebuie sa fie liber de  orice
interes  care ar putea fi considerat (indiferent de efectul lui real) ca
fiind incompatibil cu onestitatea, obiectivitatea si independenta.
    49. In continuare  sint  prezentate unele situatii in cadrul  carora
independenta  auditorului  poate  fi pusa la indoiala din  cauza  lipsei
reale sau aparente a acesteia.
          Implicarea in afacerile financiare ale clientilor
    50. Implicarea auditorului/2 in afacerile financiare ale  clientului
se  rasfringe asupra independentei acestuia si poate aduce la  concluzia
ca  independenta  a  fost  afectata. Asemenea  implicare  este  posibila
intr-un sir de cazuri, ca de exemplu, la existenta:
--------------------------
    /2 Prevederile  acestui  paragraf  se  extind  atit  asupra  tuturor
angajatilor  organizatiei de audit care presteaza servicii profesionale,
cit si asupra actionarilor (asociatilor) organizatiei de audit.

    (a) interesului financiar direct cu privire la client;
    (b) interesului   financiar  semnificativ  indirect  cu  privire  la
client,  de  exemplu,  in cazurile in care auditorul  este  persoana  de
incredere a proprietarului companiei de trust, executor al testamentului
sau  administrator al oricarei proprietati, daca o asemenea companie sau
proprietate are un interes financiar fata de agentul economic-client;
    (c) imprumuturilor  acordate  clientului  sau oricarei  persoane  de
conducere  a  acestuia, precum si a imprumuturilor primite de la  client
sau de la orice persoana de conducere a acestuia;
    (d) interesului  financiar intr-o afacere comuna cu clientul sau  cu
angajatii acestuia;
    (e) interesului  financiar  referitor  la  un  nonclient,  care  are
relatii cu clientul in calitate de investitor sau obiect de investitii.
    Comentariu
    Independenta  este afectata in cazurile in care auditorul detine sau
intentioneaza   sa  obtina  un  interes  financiar  direct  sau  interes
financiar   semnificativ  indirect  fata  de  agentul  economic,  caruia
auditorul  ii  presteaza servicii profesionale care necesita  mentinerea
independentei.  Interesul  financiar  direct include  interesul  rudelor
apropiate (inclusiv de gradul III) ale auditorului.
    Independenta  este supusa riscului si in cazul cind auditorul detine
actiuni sau ofera consultatii referitoare la oportunitatea investirii in
actiuni  ale  intreprinderii  clientului in numele  tertei  parti,  spre
exemplu,  proprietarului  companiei  de  trust,  deoarece  poate  aparea
conflict    intre   responsabilitatile   fata   de   terta   parte    si
responsabilitatile fata de client.
    Daca auditorul,   conducatorul  organizatiei  de  audit  sau  rudele
apropiate  ale  acestora sint proprietari imputerniciti ai companiei  de
trust  -  detinatoare  a  unui  numar  de  actiuni  semnificativ  pentru
capitalul  statutar  al  agentului economic sau relativ sumei  totale  a
activelor companiei de trust, organizatia de audit nu trebuie sa accepte
exercitarea   angajamentului  ce  necesita  exprimarea  opiniei   asupra
rapoartelor  financiare  ale acestui agent economic. Aceeasi cerinta  se
extinde  si asupra persoanelor care sint executori ai testamentului  sau
administratori ai oricarei proprietati.
    In cazul cind actiunile clientului sint achizitionate involuntar, de
exemplu, in rezultatul mostenirii, casatoriei cu un detinator de actiuni
sau in caz de asociere a companiilor, auditorul trebuie sa:
    (a) instraineze cit mai curind aceste actiuni, sau
    (b) refuze pe   viitor   exercitarea  angajamentelor   ce   necesita
exprimarea  opiniei  asupra  rapoartelor financiare  ale  acestui  agent
economic.
    Auditorul, precum  si rudele sale apropiate nu trebuie sa acorde ori
sa  garanteze  clientului  imprumuturi sau sa  accepte  imprumuturi  sau
garantii  de imprumuturi din partea clientului. Ultima interdictie nu se
aplica creditelor sau imprumuturilor acordate bancilor sau primite de la
acestea   sau  de  la  alte  institutii  financiare  similare,   conform
procedurilor,  conditiilor si cerintelor de creditare obisnuite,  precum
si  in  cazul ipotecilor pe case, conturilor curente ori de  depozit  la
banci, cooperativelor de constructii etc.
    Cind obiectul  de  investitii, care nu are calitate de client,  este
semnificativ  pentru clientul-investitor, orice interes financiar direct
sau  semnificativ  indirect  al auditorului in  obiectul  de  investitii
nonclient  se considera ca incalcare a independentei auditorului fata de
client. In asa fel, cind clientul-obiect de investitii este semnificativ
pentru  investitorul  nonclient,  orice  interes  financiar  direct  sau
semnificativ  indirect  al  auditorului in  investitorul  nonclient,  se
considera ca incalcare a independentei auditorului fata de client.
    Alte relatii,   cum  ar  fi  afacerile  comune  dintre  clienti   si
non-clienti,  de asemenea pot afecta independenta. De regula, in afaceri
comune  un interes financiar nesemnificativ al auditorului cu privire la
investitorul  nonclient  nu afecteaza independenta auditorului  fata  de
clientul-investitor,   cu  conditia  ca  auditorul  nu  poate  influenta
semnificativ  asupra investitorului nonclient. Daca auditorul nu are  si
nu  poate avea cunostinte despre interesele financiare sau relatiile  ce
implica afaceri comune, independenta auditorului nu poate fi considerata
ca fiind incalcata.
    De regula, auditorul  trebuie  sa fie independent fata de client  si
fata de toate companiile mama, filiere si afiliate ale acestuia.
                Functii in cadrul agentilor economici
    51. Auditorul  poate  fi considerat ca persoana  cointeresata,  daca
acesta  este sau a fost pe parcursul perioadei auditate sau in  perioada
imediat anterioara exercitarii angajamentului de audit:
    (a) membru al   Consiliului  director,  conducator  sau  angajat  al
agentului economic; sau
    (b) partener  al  unui  membru al Consiliului director sau  al  unui
conducator  al  agentului economic ori angajat al unei intreprinderi  cu
participarea persoanelor indicate.
    Aceasta poate  prejudicia  independenta  auditorului  la  exprimarea
opiniei asupra rapoartelor financiare ale acestui agent economic.
    Comentariu
    In cazurile indicate  mai  sus  auditorul  nu  trebuie  sa  exercite
auditul  rapoartelor  financiare  ale unor astfel de  agenti  economici,
precum   si  sa  indeplineasca  alte  angajamente  cu  ei,  ce  necesita
exprimarea   unei  opinii.  Perioada  recomandata,  imediat   anterioara
exercitarii  angajamentului, nu trebuie sa fie mai mica de doi ani  dupa
finalizarea relatiilor, expuse in paragraful 51 al prezentului Cod.
                 Prestarea altor servicii clientilor
    52. La prestarea  altor servicii concomitent cu efectuarea auditului
sau cu exercitarea altor angajamente ce necesita exprimarea unei opinii,
auditorul nu trebuie sa execute functii de conducere in cadrul agentului
economic,  precum si sa ia decizii manageriale, responsabilitatea pentru
care o poarta Consiliul director si conducerea agentului economic.
    Comentariu
    Auditorii pot sa ofere clientilor lor alte servicii de consulting in
domeniul  fiscalitatii, finantelor si managementului. Asemenea  practica
are  rationalitate economica, deoarece auditorii sint bine familiarizati
cu   business-ul   clientului.   Aceasta  se  refera   in   special   la
intreprinderile micului business, unde auditul rapoartelor financiare si
consultatiile  in  domeniul  fiscalitatii sint strins legate.  Mai  mult
decit  atit,  unul  din  compartimentele-cheie in  audit  il  reprezinta
examinarea  sistemului de control intern, fapt care implica  recomandari
de perfectionare a acestuia.
    Serviciile prestate   de  auditor  in  domeniul  managementului   si
fiscalitatii  poarta un caracter consultativ si nu trebuie sa substituie
functiile  conducerii clientilor. Prestarea altor servicii profesionale,
in  particular celor consultative, nu influenteaza asupra  independentei
auditorului,  cu  conditia  ca  el nu  participa  la  luarea  deciziilor
manageriale  si  nu-si  asuma responsabilitate pentru  acestea.  Totusi,
auditorul  trebuie  sa se preocupe de faptul ca serviciile  consultative
oferite  sa  nu se intersecteze cu functiile de conducere ale  agentului
economic.  De  exemplu, auditorul care ofera consultatii referitoare  la
implementarea   sistemului  de  evidenta  a  stocurilor  de  marfuri  si
materiale,  trebuie sa efectueze o verificare de audit obisnuita  asupra
functionarii    acestui   sistem,   deoarece   neindeplinirea    tuturor
procedurilor  standarde  de audit referitoare la acest sistem  afecteaza
competenta si independenta acestuia.
    Auditorii deseori primesc solicitari privind oferirea serviciilor de
tinere  a  contabilitatii.  Asemenea  situatie  este  caracteristica  in
special  intreprinderilor  micului  business, care nu pot  intretine  un
serviciu  adecvat  de contabilitate. In afara de aceasta, serviciile  de
tinere  a contabilitatii pot fi solicitate si de agentii economici mari.
In  toate cazurile in care este ceruta independenta si in care auditorul
este  implicat in tinerea contabilitatii clientului, trebuie  respectate
urmatoarele cerinte:
    (a) auditorul  nu trebuie sa intre in relatii directe sau  indirecte
cu  clientul  si  trebuie  sa evite orice  conflicte  de  interese  care
afecteaza onestitatea sau independenta;
    (b) clientul  trebuie sa accepte responsabilitatea pentru rapoartele
financiare;
    (c) auditorul  nu  trebuie  sa-si  asume rolul  de  angajat  sau  de
conducator al agentului economic;
    (d) personalul  organizatiei  de audit caruia ii  este  incredintata
tinerea sectoarelor distincte ale contabilitatii nu trebuie sa participe
la  exercitarea  auditului  acestor  sectoare.  Faptul  ca  auditorul  a
prelucrat   sau  a  pregatit  anumite  documente  contabile  nu  elimina
necesitatea efectuarii unui numar suficient de proceduri de audit.
            Relatiile personale si de rudenie cu clientul
    53. Relatiile  personale  si  de  rudenie  cu  clientul  pot  afecta
independenta  auditorului. Este necesar ca modul de abordare independent
fata  de  exercitarea tuturor angajamentelor sa nu fie afectat de  orice
relatii personale sau de rudenie.
    Comentariu
    Este imposibil  de  expus toate situatiile posibile privind  nivelul
acceptabil   al  relatiilor personale  intre  auditor  si  client/3  sau
persoanele care ocupa functii cu responsabilitati executive (de exemplu,
membru  al Consiliului director, director executiv sau general, director
financiar   sau  alt  angajat  ce  ocupa  functie  similara)  in  cadrul
clientului.
---------------------------
    /3 In acest context   notiunea  de  "client"  include   proprietarul
agentului economic, actionarii principali si membrii organului executiv.

    De exemplu, o  asemenea situatie poate aparea atunci cind  auditorul
si  un  functionar sau un angajat al clientului au interese  de  afaceri
comune  sau  cind  auditorul  are un interes  material  semnificativ  in
afacerea comuna cu clientul.
    Relatiile de rudenie ale auditorului cu clientul intotdeauna creeaza
o amenintare inacceptabila pentru independenta. Asemenea relatii apar in
cazurile  cind un auditor sau un partener sau un angajat al organizatiei
de  audit  implicat in exercitarea angajamentului, este  ruda  apropiata
(inclusiv de gradul III) cu clientul.
                              Remunerari
    54. Daca suma  remunerarii primite de la un client sau de la un grup
de  clienti  asociati reprezinta o parte considerabila (peste 50 %)  din
venitul  total al organizatiei de audit, dependenta de acest client  sau
grup  de clienti trebuie sa fie examinata in ceea ce priveste mentinerea
independentei auditorului.
    Comentariu
    Daca remunerarile  de  la  un client sau de la un  grup  de  clienti
asociati  constituie venitul total sau o parte considerabila (peste 50%)
din  venitul  total  al  organizatiei  de  audit  auditorul  trebuie  sa
analizeze foarte atent daca nu a fost incalcat principiul independentei.
O  situatie similara poate aparea in cazul cind remunerarile datorate de
un client pentru serviciile profesionale prestate ramin neplatite pentru
o  perioada indelungata de timp, indeosebi daca o parte considerabila nu
este   platita  inainte  de  prezentarea  si/sau  publicarea  raportului
auditorului  asupra  rapoartelor financiare ale clientului  pentru  anul
urmator. Aceasta regula nu se rasfringe asupra:
    - organizatiilor  de audit nou create care doresc sa-si  consolideze
situatia pe piata;
    - organizatiilor   de   audit  care  intentioneaza  sa-si   inceteze
activitatea;
    - intreprinderilor  fiice  sau filialelor organizatiilor  de  audit,
care  exercita auditul unui client sau unui grup de clienti asociati  cu
conditia  efectuarii unui control al calitatii serviciilor  profesionale
din   partea   conducatorului  oficiului  central  sau   altei   filiale
(intreprinderi fiice) a organizatiei de audit.
                       Remunerari conditionate
    55. Serviciile   profesionale   nu  trebuie  propuse  sau   acordate
clientului   conform   angajamentului   prin   care   remunerarea   este
conditionata  de  faptele  descoperite sau  de  rezultatele  serviciilor
prestate.
    Comentariu
    Remunerarile  nu se considera conditionate, daca ele sint  stabilite
de instanta judecatoreasca sau de organele de stat.
    Remunerarile  calculate  pe baza unui procentaj sau pe oricare  alta
baza similara fata de rezultatele obtinute se considera conditionate.
                          Bunuri si servicii
    56. Acceptarea  bunurilor  si  serviciilor in calitate  de  cadouri,
precum  si  acceptarea unei cordialitati si ospitalitati  exagerate  din
partea clientului poate reprezenta o amenintare asupra independentei.
    Comentariu
    Auditorii, precum  si rudele lor apropiate nu trebuie sa accepte  de
la  clienti  bunuri  si servicii, cu exceptia bunurilor  si  serviciilor
oferite  in conditii de afaceri. Auditorii nu trebuie sa accepte cadouri
si  ospitalitate  ce  depasesc  limitele unei  amabilitati  obisnuite  a
relatiilor publice.
                         Detinere de capital
    57. Auditorii   trebuie   sa   controleze  capitalul   statutar   al
organizatiei  de  audit.  Marimea  totala a  cotei  parti  in  capitalul
statutar  al  organizatiei  de  audit a  participantilor  care  nu  sint
auditori/organizatii  de  audit,  nu poate depasi  limita  stabilita  de
legislatia in vigoare.
    Comentariu
    Pentru evitarea  influentei directe sau indirecte asupra auditorilor
din  partea altor persoane, se recomanda ca intreg capitalul propriu  al
organizatiei  de  audit  sa fie detinut de auditori.  Drept  exemplu  de
influenta indirecta serveste situatia cind organizatia de audit primeste
imprumuturi convertibile de la alte persoane care nu sint auditori, ceea
ce poate duce la incalcarea regulii cu privire la detinerea de capital.
                     Fosti parteneri/conducatori
    58. Partenerul/conducatorul   organizatiei  de  audit  poate  parasi
organizatia  prin  pensionare,  finalizare a contractului,  demisie  sau
vinzare   a  organizatiei  (cotei  sale  in  organizatie).  Un  asemenea
partener/conducator  poate  accepta  o  oferta de  angajare  din  partea
clientului  organizatiei  de  audit, fata de care acesta  este  un  fost
partener/conducator, in timp ce, aceasta organizatie de audit efectueaza
auditul  sau  exercita alte angajamente ce necesita  exprimarea  opiniei
asupra   rapoartelor  financiare  ale  clientului.  In  asemenea  cazuri
independenta organizatiei de audit nu va fi afectata cu conditia ca:
    (a) datoriile   fata  de  fostul  partener/conducator  (de  exemplu,
privind  remunerarea muncii, pentru cota lui in capitalul statuar, etc.)
se  achita  la termen si integral si totodata nu apar indoieli  fata  de
capacitatea  organizatiei de audit de a-si continua activitatea  conform
principiului continuitatii activitatii;
    (b) fostul partener/conducator  nu  participa  real sau  aparent  la
afacerile   organizatiei   de  audit,  indiferent  de  faptul   primirii
remunerarii.  Oferirea  de  catre organizatia de audit a unui  birou  si
altor   facilitati  fostului  partener/conducator  poate  indica  faptul
participarii acestuia in afacerile organizatiei.
                 Litigii in desfasurare sau iminente
    59. Litigiul  intre un auditor si un client poate naste temerea,  ca
relatiile  normale  intre  acestia  sint tulburate  in  masura  in  care
independenta auditorului si obiectivitatea acestuia pot fi afectate.
    Comentariu
    Initierea de  catre  un  client sau o terta  persoana  (de  exemplu,
creditorul  clientului) a unui litigiu impotriva auditorului in legatura
cu  calitatea nesatisfacatoare a auditului sau initierea unui litigiu de
catre  auditorul care afirma, spre exemplu, despre fapte de  falsificare
sau  frauda din partea functionarilor agentului economic, stabilite dupa
intocmirea  raportului  auditorului,  vor fi  considerate  ca  afecteaza
independenta. Initierea litigiului sau probabilitatea inalta de initiere
a  acestuia,  sau  declararea  privind intentia de a  initia  un  proces
impotriva  auditorului cu privire la afacerile clientului ori  viceversa
pot  plasa  auditorul  si  clientul intr-o  pozitie  care  poate  afecta
obiectivitatea  auditorului.  Asemenea situatie poate  influenta  asupra
capacitatii   auditorului   de   a  exprima  o  opinie   impartiala   si
nepartinitoare  asupra rapoartelor financiare ale clientului. In acelasi
timp,  existenta  unui  asemenea litigiu (sau probabilitatea  inalta  de
initiere a lui) poate afecta disponibilitatea conducerii clientului de a
dezvalui    auditorului    informatia   necesara   pentru    exercitarea
angajamentului de audit.
    In aceste conditii   auditorul   trebuie   sa  ia   in   considerare
circumstantele  in care publicul poate percepe independenta  auditorului
ca fiind afectata de litigiu.
    Relatiile indelungate ale personalului superioral organizatiei
                         de audit cu clientii
    60. Utilizarea  aceluiasi personal superior (conducatori ai grupelor
de  audit) pentru exercitarea auditului in cadrul unui angajament cu  un
client  intr-o  perioada  indelungata  de timp  poate  pune  in  pericol
independenta.   Organizatia  de  audit  trebuie  sa  ia  masuri   pentru
asigurarea  mentinerii  obiectivitatii  si  independentei  pe  parcursul
intregii perioade a angajamentului.
    Comentariu
    Dezvoltarea relatiilor   profesionale   necesita  timp,  dar   odata
dezvoltate,   de  regula,  ele  conduc  la  maximum  de  eficacitate  si
eficienta.    Continuitatea   personalului   superior   la   exercitarea
angajamentelor  de  audit  este in mod obisnuit de  incurajat  atit  din
punctul  de vedere al clientului, cit si al auditorului. Ca si in  cazul
relatiilor   personale  si  de  rudenie,  expus  in  paragraful  53   al
prezentului  Cod, exista pericolul, ca implicarea indelungata a unui  si
aceluiasi angajat al organizatiei de audit cu un client poate conduce la
formarea   unor  relatii  strinse  care  pot  afecta  obiectivitatea  si
independenta. In plus, aspectele ce tin de controlul calitatii auditului
sint  afectate in sensul in care auditorul, care are relatii indelungate
cu  clientul,  se  poate  baza  in mod exagerat  pe  aceste  relatii  in
exercitarea procedurilor de audit si in procesul luarii deciziilor-cheie
de audit in baza aprecierii profesionale.
    Organizatia de  audit  trebuie sa ia masuri privind asigurarea  unei
rotatii  regulate  a personalului superior, implicat in  angajamente  de
audit. Cind rotatia este impracticabila, trebuie elaborata o metodica de
control  al  calitatii auditului in scopul mentinerii obiectivitatii  si
independentei.  Deciziile privind periodicitatea si caracterul  rotatiei
personalului,  in special acelui superior (de exemplu, a  conducatorilor
grupelor  de audit), implicat in exercitarea angajamentelor, se  bazeaza
pe mai multe considerente practice. Totodata, o asemenea rotatie trebuie
sa  asigure o imbinare rationala a personalului cu experienta si a celui
nou angajat, precum si o tranzitie ordonata a acestuia. Rotatia poate fi
dificila  sau  impracticabila in organizatiile de audit mici  (filiale),
precum  si  la  exercitarea  angajamentelor  specializate.  In  asemenea
cazuri,  trebuie  aplicate  masuri alternative de precautie, cum  ar  fi
stabilirea  unei  intelegeri permanente privind primirea  consultatiilor
externe  de la un alt auditor cu experienta corespunzatoare sau de la un
oricare  alt  serviciu, prevazut pentru aceste scopuri, de  exemplu,  in
cadrul organizatiei profesionale.

      Competenta profesionala si responsabilitati referitoare la
            utilizarea lucrarilor persoanelor care nu sint
                          auditori/contabili
    61. Auditorii  trebuie  sa  evite acceptarea  prestarii  serviciilor
profesionale  pentru  efectuarea carora nivelul lor de  competenta  este
insuficient,  pina  cind  ei  nu vor obtine  consultatii  competente  si
asistenta,  care  le  vor  permite prestarea  acestor  servicii  in  mod
satisfacator.   Daca  auditorul  nu  are  competenta  suficienta  pentru
prestarea  anumitei parti a serviciilor profesionale, el se poate adresa
dupa   o  consultatie  specializata  catre  experti,  cum  ar  fi   alti
auditori/contabili, juristi, ingineri, geologi, evaluatori etc.
    62. In astfel  de  cazuri, desi auditorul se bazeaza  pe  competenta
profesionala  a  expertului, el totusi, nu trebuie sa presupuna  in  mod
automat   ca   expertul  este  cunoscut  cu  normele   etice.   Intrucit
responsabilitatea finala pentru prestarea serviciului profesional ramine
pe   seama   auditorului,  acesta  trebuie  sa  urmareasca   respectarea
cerintelor de conduita profesionala.
    63. La utilizarea   serviciilor   expertilor  care  sint   auditori/
contabili,  auditorul  presupune  ca  ei cunosc  si  respecta  cerintele
Codului privind conduita profesionala.
    64. La utilizarea  serviciilor  expertilor  care nu  sint  auditori/
contabili,   auditorul   trebuie   sa  se  convinga  ca   acestia   sint
incunostiintati   cu   cerintele  de  conduita   profesionala.   Atentia
primordiala trebuie sa fie acordata principiilor fundamentale, expuse in
paragraful  16  al  prezentului  Cod, care  se  extind  asupra  oricarui
angajament cu participarea expertilor.
    65. Gradul de  control si gestiune necesare va depinde de persoanele
implicate  si de natura angajamentului. Exemple de asemenea gestiune  si
control pot include:
    - recomandarea  ca  persoanele implicate sa ia cunostinta  de  Codul
privind conduita profesionala corespunzator;
    - cererea unei  confirmari  scrise privind intelegerea  normelor  de
conduita profesionala;
    - oferirea de  consultatii  in  cazurile  aparitiei  situatiilor  de
conflict potentiale.
    66. Auditorul  trebuie  sa  fie  atent  la  cerintele  specifice  de
independenta   sau  alte  riscuri  inerente  angajamentului   respectiv.
Asemenea  situatii  necesita  o atentie  deosebita  si  gestiune/control
asupra respectarii normelor de conduita profesionala.
    67. Daca auditorul  nu  este  convins  ca  la  o  oarecare  etapa  a
angajamentului  vor  fi  respectate  normele  de  conduita  profesionala
corespunzatoare,  el  nu  trebuie sa accepte exercitarea  unui  asemenea
angajament. Daca auditorul a inceput deja exercitarea angajamentului, el
trebuie sa intrerupa indeplinirea lui.

                       Remunerari si comisioane
    68. Auditorii  care presteaza servicii profesionale unui client  isi
asuma  responsabilitatea  de a presta aceste servicii cu  onestitate  si
obiectivitate,  si  in concordanta cu standardele profesionale  tehnice.
Aceasta  responsabilitate se realizeaza prin aplicarea cunostintelor  si
aptitudinilor profesionale pe care auditorul le-a obtinut prin instruire
si  activitate  practica.  Pentru serviciile prestate auditorului  i  se
cuvine remunerare.
                       Remunerari profesionale
    69. Remunerarile  profesionale  trebuie sa reflecte corect  valoarea
serviciilor prestate clientului, tinind cont de:
    (a) cunostintele   si  aptitudinile  profesionale  necesare   pentru
prestarea serviciilor respective;
    (b) nivelul de  pregatire si experienta al personalului, angajat  in
derularea serviciilor profesionale;
    (c) timpul necesar   fiecarui  angajat  ce  participa  in  derularea
serviciilor profesionale;
    (d) gradul de   responsabilitate  care  se  presupune  la  prestarea
acestor servicii.
    70. Remunerarile  profesionale trebuie sa fie calculate in baza unui
tarif/ora  sau  /zi  adecvat  pentru  fiecare  colaborator  implicat  in
derularea  serviciilor profesionale. Aceste tarife trebuie sa se  bazeze
pe  premisa  fundamentala  ca organizarea  si  desfasurarea  activitatii
auditorului  si  serviciile prestate clientilor sint  bine  planificate,
controlate   si   administrate.  La  stabilirea  tarifelor  se  iau   in
considerare  factorii expusi in paragraful 69 al prezentului Cod, precum
si  conditiile  legale,  sociale si  economice.  Determinarea  tarifelor
adecvate se afla in competenta fiecarui auditor/organizatie de audit.
    71. Auditorul nu trebuie sa declare ca anumite servicii profesionale
vor fi prestate in prezent sau pe viitor pentru o remunerare anumita sau
o  remunerare estimata, sau o remunerare cuprinsa in anumite limite daca
in momentul declararii exista probabilitatea unei cresteri considerabile
a  marimii  remunerarii, iar potentialul client nu este informat  despre
aceasta probabilitate.
    72. In cazul  in  care  la prestarea serviciilor  profesionale  unui
client,  poate  fi  necesar  sau  rational  perceperea  unei  remunerari
prestabilite, auditorul trebuie sa estimeze marimea remunerarii reiesind
din prevederile paragrafelor 69-71 ale prezentului Cod.
    73. Auditorul poate stabili o remunerare mai mica decit cea aplicata
anterior,  pentru servicii similare, cu conditia ca marimea  remunerarii
sa  fie calculata in conformitate cu prevederile paragrafelor 69-71  ale
prezentului Cod.
    Comentariu
    Este acceptabil  ca  auditorul sa-si asigure munca  prin  stabilirea
unei  remunerari  mai mici decit un alt auditor. Totusi, auditorii  care
presteaza  servicii pentru remunerari, marimea carora este  considerabil
mai  mica  decit  marimea remunerarilor aplicate de catre  auditorul  in
functiune  sau  de alti auditori, trebuie sa fie constienti ca in  acest
caz  exista un risc in ceea ce priveste perceptia calitatii  serviciilor
prestate.
    Prin urmare,  primind decizia referitor la marimea remunerarii ce va
fi  aplicata  unui  client pentru  prestarea  serviciilor  profesionale,
auditorul trebuie sa fie convins ca marimea remunerarii stabilite:
    - nu va afecta  calitatea lucrarilor, si serviciile vor fi  prestate
constiincios  in  conformitate  cu  toate  standardele  profesionale  si
procedurile de control al calitatii;
    - nu va induce  in  eroare clientul in privinta  volumului  (sferei)
exact  al  serviciilor, pentru care a fost determinata remunerarea si  a
indicatorilor in baza carora va fi calculata remunerarea.
    74. Conform paragrafului   55   al   prezentului   Cod,   serviciile
profesionale  nu trebuie sa fie oferite sau prestate clientilor in  baza
unui acord, conform caruia:
    - plata remunerarii  depinde  de  depistarea anumitor fapte  sau  de
realizarea anumitor rezultate, sau
    - remunerarea  depinde  intr-un alt fel de faptele  descoperite  sau
rezultatele serviciilor prestate.
    Comentariu
    Remunerarile  nu se considera conditionate, daca ele sint  stabilite
de  instanta  judecatoreasca  sau  de  organele  de  stat.  Remunerarile
calculate  in baza unui procentaj sau oricarei altei baze similare  fata
de rezultatele obtinute, se considera conditionate.
    75. La exercitarea    angajamentelor   auditorul   suporta   anumite
cheltuieli  nemijlocit legate de prestarea serviciilor profesionale  (de
exemplu,  de deplasare, trasport etc.), care pot fi luate in considerare
la determinarea sumei totale a remunerarii profesionale.
    76. Atit in interesul  clientului,  cit si al auditorului, pentru  a
evita neintelegerile in legatura cu remunerarea, se recomanda ca inainte
de  inceperea  indeplinirii  angajamentului  sa fie  clar  definita,  de
preferat  in  scris, baza dupa care se va calcula remunerarea  si  orice
alte angajamente de plata/4.
----------------------------
    /4 Informatii suplimentare  sint prezentate in SNA  210  "Conditiile
angajamentelor de audit".

              

                              Comisioane
    77. Plata si/sau  primirea  unui  comision de  catre  auditor  poate
afecta  obiectivitatea  si  independenta lui. Auditorul  nu  urmeaza  sa
plateasca  comisioane  in  scopul atragerii unui client sau  sa  accepte
comisioane  pentru trimiterea unui client catre o terta parte. Auditorul
de  asemenea  nu  trebuie  sa  accepte  comisioane  pentru  recomandarea
produselor sau serviciilor oferite de alte persoane.
    78. Remunerarile  platite si/sau primite de la alti auditori  pentru
atragerea/trimiterea  clientilor  sint considerate drept comisioane,  in
cazul  cind  auditorul care face trimiterea nu presteaza nici un fel  de
servicii.
    79. Platile efectuate  de auditor/organizatia de audit catre  fostii
participanti  sau  mostenitorii acestora pentru procurarea  integrala  a
organizatiei  de  audit  sau  a unei cote parti  din  aceasta,  nu  sint
considerate drept comisioane.

             Activitati incompatibile cu practica de audit
    80. Auditorul  nu  trebuie sa fie angajat concomitent in  mai  multe
activitati    care   deterioreaza   sau   pot   deteriora   onestitatea,
obiectivitatea  sau  independenta acestuia, sau reputatia  profesiei  de
auditor  si  contabil  si  care, in consecinta,  sint  incompatibile  cu
prestarea serviciilor profesionale.
    81. Prestarea  simultana a doua sau a mai multor tipuri de  servicii
profesionale  nu afecteaza, prin ea insasi, onestitatea,  obiectivitatea
sau independenta.
    82. Angajarea simultana intr-o activitate de antreprenoriat sau alta
activitate  care nu este legata de prestarea serviciilor profesionale si
care nu permite auditorului sa-si desfasoare activitatea profesionala in
modul  cuvenit,  in conformitate cu principiile etice  fundamentale  ale
profesiei  de auditor si contabil, trebuie considerata incompatibila  cu
activitatea de audit.

                Relatiile cu alti auditori ce exercita
                          activitate de audit
                     Acceptarea de noi angajamente
    83. Extinderea  activitatii  clientului implica deseori formarea  de
filiale sau intreprinderi-fiice in regiunile unde auditorul in functiune
nu   practica.  In  aceste  circumstante,  clientul  sau  auditorul   in
functiune,  cu acordul clientului, poate solicita unui  auditor-succesor
ce  practica  in  asemenea regiune sa presteze  serviciile  profesionale
necesare pentru exercitarea misiunii.
    84. Trimiterea  clientilor  de asemenea poate avea loc la  prestarea
serviciilor  sau misiunilor specializate, daca auditorul in functiune nu
poseda  cunostinte  speciale si experienta in domeniile  corespunzatoare
ale contabilitatii si auditului.
    85. Auditorii  trebuie  sa  ofere doar acele servicii,  pe  care  ei
considera  ca le pot indeplini cu competenta profesionala. In  interesul
atit  a  profesiei  in ansamblu, cit si a clientilor este  important  ca
auditorii,  in  caz  de  necesitate,  sa  primeasca  consultatii  de  la
persoanele competente.
    86. Totusi, auditorul in functiune care nu poseda anumite aptitudini
practice  specializate  poate  sa  nu recomande clientul  sau  unui  alt
auditor  ce poseda asemenea aptitudini, din teama, ca pe viitor clientul
se  poate  dezice  de  serviciile  lui in  favoarea  altui  auditor.  Ca
rezultat, clientii pot fi lipsiti de posibilitatea folosirii avantajelor
consultatiilor la care ei au dreptul.
    87. Dorintele  unui client trebuie sa fie determinabile in  alegerea
consultantilor    profesionisti    potriviti    (auditorilor-succesori),
indiferent de necesitatea cunostintelor speciale. Prin urmare, auditorul
nu  trebuie  sa  limiteze dreptul clientului  in  primirea  consultatiei
specializate   si,  in  circumstante  potrivite,  trebuie  sa  recomande
clientului sa primeasca o astfel de consultatie.
    88. Serviciile  sau consultatiile unui auditor ce poseda  aptitudini
specializate pot fi cautate intr-una din modalitatile urmatoare:
    (a) de catre client:
    (i) in urma unei discutii si consultari cu auditorul in functiune;
    (ii) la rugamintea  speciala  sau  la  recomandarea  auditorului  in
functiune;
    (iii) fara referire la auditorul in functiune; sau
    (b) de catre     auditorul     in    functiune    cu     respectarea
confidentialitatii.
    89. Cind auditorul  este rugat sa presteze servicii sau consultatii,
el  trebuie  sa se intereseze daca clientul potential are un auditor  in
functiune.  In  cazul  in care exista un auditor in  functiune  care  va
continua  sa  presteze servicii profesionale, trebuie sa fie  respectate
procedurile expuse in paragrafele 90-96 ale prezentului Cod. In cazul in
care   are  loc  inlocuirea  auditorilor,  trebuie  sa  fie   respectate
procedurile expuse in paragrafele 97-108 ale prezentului Cod.
    90. Auditorul-succesor trebuie sa:
    - limiteze serviciile  sale  la  o misiune concreta  primita  de  la
client  sau prin trimitere de la auditorul in functiune, in lipsa  altor
indicatii din partea clientului;
    - intreprinda  masuri rezonabile de mentinere a relatiilor de  lucru
dintre  auditorul in functiune si client si sa nu exprime nici un fel de
observatii critice la adresa serviciilor profesionale ale auditorului in
functiune,  fara  a  oferi ultimului posibilitatea de a  prezenta  toata
informatia relevanta.
    91. Auditorul-succesor,  caruia clientul i-a incredintat o  misiune,
clar  distincta  de misiunea exercitata de catre auditorul in  functiune
sau  de  cea  initial obtinuta de la client sau prin  trimiterea  de  la
auditorul  in  functiune,  trebuie  s-o examineze  ca  pe  o  solicitare
separata  de  prestare  a serviciilor sau consultatiilor. Inainte  de  a
accepta orice misiune de acest tip, auditorul-succesor urmeaza sa:
    - comunice clientului  despre  obligatia profesionala de  a  informa
auditorul in functiune;
    - instiinteze  imediat auditorul in functiune (preferabil in  scris)
despre primirea de la client a solicitarii privind prestarea serviciilor;
    - informeze auditorul   in   functiune  despre  natura  generala   a
solicitarii clientului si sa ceara toata informatia relevanta existenta,
necesara pentru exercitarea misiunii.
    92. In cazul  cind clientul insista ca auditorul in functiune sa  nu
fie  informat despre primirea solicitarii privind prestarea serviciilor,
auditorul-succesor  trebuie  sa  decida daca  motivele  clientului  sint
intemeiate.  In  absenta unor circumstante speciale, simpla nedorinta  a
clientului  nu  reprezinta  un  motiv  suficient  pentru  a  nu  informa
auditorul in functiune.
    93. Auditorul-succesor trebuie sa:
    (a) respecte indicatiile primite de la auditorul in functiune sau de
la  client,  in  acea  masura in care acestea  nu  contravin  cerintelor
legale, normative sau de alta natura;
    (b) asigure,  pe cit este posibil, ca auditorul in functiune sa  fie
informat despre natura generala a serviciilor profesionale prestate.
    94. In cazul  in care doi sau mai multi auditori presteaza  servicii
profesionale  clientului,  in  functie de natura  serviciilor  prestate,
poate  fi  rational ca auditorul-succesor sa informeze doar unul  dintre
ei.
    95. Auditorul  in functiune, in afara de indicatiile referitoare  la
angajamentul  predat,  trebuie  sa  mentina,  pe  cit  aceasta  este  de
rational,  contactul cu auditorii-succesori si sa colaboreze cu  acestia
in cazul tuturor solicitarilor rezonabile de asistenta.
    96. Cind auditorul  care  nu  este auditor in functiune  primeste  o
solicitare  cu  rugamintea  de  a-si  exprima  opinia  asupra  aplicarii
standardelor  de  contabilitate, de audit sau altor acte legislative  si
normative  in anumite situatii sau tranzactii, el trebuie sa dea  dovada
de   prudenta,   deoarece  exista  posibilitatea  formarii  opiniei   in
conditiile  presiunii excesive asupra aprecierii si  obiectivitatii lui.
Opinia formata fara a se tine cont de toate faptele relevante poate crea
dificultati  unui  asemenea auditor daca aceasta este atacata, sau  daca
acest  auditor este angajat ulterior de catre agentul economic. In acest
sens,  in  scopul  minimizarii  riscului  de  oferire  a  consultatiilor
neadecvate,  auditorul trebuie sa se convinga de faptul ca el are  acces
la  toate  informatiile relevante. Cind solicitarea  privind  exprimarea
opiniei a fost facuta in circumstantele mentionate mai sus, auditorul ce
a  primit  solicitarea,  trebuie sa informeze  auditorul  in  functiune.
Auditorul  in  functiune,  cu permisiunea clientului, trebuie  sa  ofere
acestui  auditor  toata informatia relevanta solicitata  despre  client.
Auditorul   ce   a  primit  solicitarea,  de  asemenea  cu   permisiunea
clientului,  trebuie  sa  prezinte auditorului in functiune  o  copie  a
raportului final. Daca clientul nu este de acord cu informarea reciproca
intre  auditori, atunci in mod normal, auditorul ce a primit solicitarea
nu trebuie sa inceapa exercitarea angajamentului.
                        Inlocuirea auditorului
    97. Proprietarii  agentului economic au dreptul indiscutabil de a-si
alege/inlocui consultantii profesionisti (auditorii-succesori). Dupa cum
este  necesar,  ca interesele legale ale proprietarilor sa fie  aparate,
este la fel de important ca auditorul care este solicitat sa inlocuiasca
un  alt  auditor  sa aiba posibilitatea sa se asigure de  faptul  ca  nu
exista  careva  motive profesionale pentru care angajamentul sa  nu  fie
acceptat.  Aceasta nu poate fi facuta eficient fara o comunicare directa
cu   auditorul  in  functiune.  In  absenta  unei  solicitari  speciale,
auditorul  in  functiune nu trebuie sa ofere voluntar informatii  despre
afacerile clientului.
    98. Comunicarea     cu     auditorul    in     functiune     permite
auditorului-succesor potential sa:
    - stabileasca,  daca  circumstantele in care se  propune  inlocuirea
auditorului permit acceptarea acestei propuneri;
    - sa determine in intentiile sale de a prelua angajamentul;
    - mentina relatii armonioase cu auditorul in functiune.
    99. Masura in  care  auditorul in functiune poate discuta  afacerile
clientului cu auditorul-succesor potential depinde de:
    (a) obtinerea permisiunii din partea clientului; si/sau
    (b) cerintele  legale,  normative  sau  de alta natura  in  ceea  ce
priveste divulgarea unei astfel de informatii.
    100. Auditorul-succesor  potential  trebuie  sa trateze cu  cea  mai
stricta  confidentialitate  si  sa acorde importanta  cuvenita  oricarei
informatii oferite de catre auditorul in functiune.
    101. Informatiile  oferite  de  catre  auditorul  in  functiune  pot
indica,  spre  exemplu,  faptul  ca motivele  oficiale  de  inlocuire  a
auditorului   inaintate  de  client  nu  corespund  realitatii.   Aceste
informatii  pot  de  asemenea indica, ca propunerea  privind  inlocuirea
auditorului  a  fost  inaintata  deoarece auditorul  in  functiune  si-a
sustinut  punctele  de  vedere si si-a  indeplinit  obligatiile  corect,
necatind  la  opozitia  sau eschivarea clientului  in  cazul  existentei
dezacordurilor  considerabile, de exemplu, in ceea ce priveste aplicarea
principiilor sau practicilor stabilite in domeniul contabilitatii.
    102. Comunicarea   reciproca  intre  auditorul-succesor,  client  si
auditorul in functiune serveste pentru protejarea:
    (a) auditorului-succesor  potential in acceptarea angajamentului  in
circumstantele cind nu se cunosc toate faptele relevante;
    (b) intereselor minoritatii proprietarilor agentilor economici, care
pot  fi  insuficient informati despre toate circumstantele in care  este
propusa inlocuirea auditorilor;
    (c) intereselor  auditorului  in functiune, cind inlocuirea  propusa
apare  in  rezultatul exercitarii constiincioase de catre  auditorul  in
functiune a obligatiilor sale sau reprezinta o tentativa de implicare in
activitatea auditorului ca profesionist independent.
    103. Inainte   de   a  accepta  un  angajament   privind   prestarea
serviciilor  profesionale recurente, prestate pina la momentul respectiv
de catre alt auditor, auditorul-succesor potential trebuie:
    (a) sa se asigure  ca  clientul  potential  a  avizat  auditorul  in
functiune   despre  inlocuirea  propusa  si  i-a  eliberat   permisiune,
preferabil  in  scris,  de  a  discuta  liber  afacerile  clientului  in
intregime cu auditorul-succesor potential;
    (b) dupa obtinerea  raspunsului  afirmativ de la clientul  potential
privind  punctul (a), sa solicite permisiunea de a contacta auditorul in
functiune.  Daca  o  astfel  de permisiune ii  este  refuzata  sau  daca
permisiunea    mentionata    in   punctul   (a)   nu   este    acordata,
auditorul-succesor  potential,  in lipsa unor circumstante  exceptionale
care  sint  cunoscute  intru-totul si daca faptele necesare nu  au  fost
obtinute  prin alte mijloace, trebuie sa refuze angajamentul de prestare
a serviciilor;
    (c) dupa obtinerea permisiunii de la clientul potential, sa solicite
auditorului in functiune, preferabil in scris, furnizarea:
    (i) informatiei  privind  orice motive profesionale care trebuie  sa
fie cunoscute inainte de a decide acceptarea sau refuzul angajamentului;
    (ii) altei informatii detaliate, necesare pentru luarea deciziei.
    104. Auditorul  in functiune, dupa primirea de la auditorul-succesor
potential a solicitarii indicate in paragraful 103(c) al prezentului Cod
trebuie prompt:
    (a) sa raspunda  la solicitare, preferabil in scris, si sa  comunice
despre    existenta    oricaror   motive   profesionale   pentru    care
auditorul-succesor potential nu ar trebui sa accepte angajamentul;
    (b) la existenta  motivelor  de acest fel sau a altor informatii  ce
trebuie  dezvaluite,  sa  se asigure ca clientul  a  permis  prezentarea
acestei   informatii   auditorului-succesor  potential.  Daca   asemenea
permisiune  nu este acordata, auditorul in functiune trebuie sa comunice
acest fapt auditorului-succesor potential;
    (c) obtinind permisiunea de la client sa;
    (i) dezvaluie   toata   informatia   necesara   auditorului-succesor
potential   pentru   ca   acesta  sa  decida  acceptarea   sau   refuzul
angajamentului, si
    (ii) discute  liber cu auditorul-succesor potential toate problemele
relevante asupra carora acesta ar trebui sa fie avertizat.
    105. Daca auditorul-succesor  potential  nu primeste raspuns  de  la
auditorul  in  functiune pe parcursul unei perioade rezonabile  de  timp
(mai  mare  de  o  luna)  si nu sint motive de  a  presupune  ca  exista
circumstante  exceptionale  legate de inlocuirea propusa, el trebuie  sa
incerce  sa  stabileasca  legatura cu auditorul in functiune  prin  alte
mijloace.  Daca  asemenea incercari nu duc la un rezultat  satisfacator,
auditorul-succesor potential trebuie sa trimita auditorului in functiune
o scrisoare suplimentara in care sa mentioneze ca el:
    - presupune,  ca  nu  exista  nici  un  motiv  profesional  care  ar
impiedica acceptarea angajamentului, si
    - are intentia sa accepte angajamentul.
    106. Existenta   datoriilor  clientului  privind  plata  remunerarii
auditorului  in functiune nu constituie motiv profesional pentru refuzul
angajamentului de catre auditorul-succesor potential.
    107. Auditorul  in functiune trebuie sa transmita prompt  clientului
sau  noului  auditor,  cu permisiunea clientului,  toate  registrele  si
documentele  clientului/5  care se pastreaza sau pot fi pastrate  la  el
dupa numirea auditorului-succesor.
-------------------------
    /5 Cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare.

    108. In conformitate  cu  cerintele legislatiei in vigoare  sau  din
alte  motive  (spre  exemplu,  in scopul  asigurarii  celei  mai  inalte
calitati  a  serviciilor), unii clienti (inclusiv institutiile de  stat)
organizeaza   concursuri   (tendere)   sau  solicita  de   la   auditori
(organizatii   de  audit)  prezentarea  documentelor  privind  prestarea
serviciilor   profesionale.   In  cazul,  daca  in  rezultatul   numirii
auditorului-succesor potential auditorul in functiune poate fi destituit
din  postul sau, auditorul-succesor la prezentarea documentelor  trebuie
sa  indice  ca  inainte  de a accepta angajamentul este  necesar  sa  ia
legatura  cu auditorul in functiune, pentru a discuta eventualele motive
profesionale  care  ar  impiedica acceptarea  acestui  angajament.  Dupa
trecerea   cu   succes  a  concursului  sau  acceptarii   angajamentului
auditorul-succesor trebuie sa-l contacteze pe auditorul in functiune.

                   Publicitatea, oferta de servicii
                       si publicarea informatiei
    109. Pentru o informare cit mai obiectiva a publicului auditorii pot
realiza  publicitate  (reclama),  oferta  de  servicii  si  publicare  a
informatiei.
    110. Publicitatea  si  oferta  de servicii trebuie sa  fie  decente,
oneste,  veridice  si  calitativ  executate.  Oferta  de  servicii  prin
utilizarea constringerii sau a hartuielii este prohibita.
    111. Exemple  de activitati incompatibile cu criteriile indicate  in
paragraful 110 al prezentului Cod includ actiunile care:
    (a) creeaza asteptari   false,   amagitoare  sau  nejustificate   de
rezultate favorabile;
    (b) sugereaza    abilitatea   de   a   influenta   orice    instanta
judecatoreasca,  organ  de reglementare si alte organisme  similare  sau
persoane oficiale;
    (c) constau in declaratii de lauda;
    (d) contin comparatii cu alti auditori;
    (e) contin marturii sau aprobari din partea tertilor;
    (f) contin afirmatii  care  ar  putea induce in  eroare  sau  insela
utilizatorul potential al serviciilor;
    (g) aroga nejustificat  calitatea  de expert sau specialist  intr-un
anumit domeniu al contabilitatii si auditului.
    112. Organizatiile  profesionale  pot  din numele sau  sa  informeze
publicul  cu  privire la nomenclatorul serviciilor prestate de  auditori
(organizatii de audit).
                        Publicarea informatiei
    113. Publicarea informatiei de catre auditor este acceptabila daca:
    (a) este efectuata in scopul informarii publicului sau a sectoarelor
interesate  ale  acestuia despre faptele reale si cele care nu induc  in
eroare;
    (b) este indeplinita    calitativ   si   cu   respectarea   normelor
profesionale;
    (c) nu contine  repetari  frecvente a numelui auditorului  si  orice
laude excesive la adresa acestuia.
    114. Exemplele  care  urmeaza ilustreaza circumstantele in  care  se
admite publicarea informatiei, precum si aspectele care trebuie luate in
considerare  cu  conditia  respectarii cerintelor  paragrafului  113  al
prezentului Cod.
                         Numiri si distinctii
    In interesul  atit al publicului, cit si al profesiei de auditor  si
contabil  orice  numire sau alta activitate a auditorului de  importanta
nationala  sau  locala,  precum si acordarea  oricarei  distinctii  unui
auditor trebuie sa fie aduse la cunostinta publicului cu indicarea, unde
este  potrivit,  a  apartenentei la  organizatia  profesionala.  Totusi,
auditorul   nu   trebuie   sa  utilizeze  numirile,   activitatile   sau
distinctiile  mentionate  anterior  in  scopul  promovarii  pe  piata  a
activitatii sale profesionale.
                  Auditorii in cautarea unei angajari
                  sau a unei activitati profesionale
    Auditorul poate sa informeze partile interesate despre faptul, ca el
se  gaseste  in cautarea unui parteneriat in organizatia de audit sau  a
unei  angajari  in domeniul contabilitatii si auditului.  Aceasta  poate
avea   loc  prin  diferite  mijloace,  spre  exemplu,  prin  intermediul
publicarii in presa profesionala, adresarii in scris catre alti auditori
(organizatii de audit) etc.
                               Cataloage
    Numele auditorului (denumirea organizatiei de audit) poate fi inclus
in  cataloagele publicate de catre organizatiile profesionale sau de alt
tip.  Inregistrarile  in asemenea cataloage trebuie sa fie  limitate  la
indicarea numelui (denumirii), adresei, numarului de telefon, descrierii
succinte   a  activitatii  profesionale  si  oricarei  altei  informatii
necesare  pentru  a  permite utilizatorilor sa contacteze  persoana  sau
organizatia indicata in acestea.
       Carti, articole, interviuri, lectii, aparitii la radio si
                              televiziune
    Auditorii, care   sint   autori  ai  cartilor  sau  articolelor   de
specialitate,  pot indica numele lor si calificarea profesionala, precum
si  denumirea  organizatiei  de  audit a lor, dar nu  trebuie  sa  ofere
informatie cu privire la serviciile prestate de aceasta organizatie.
    Cerinte similare  se inainteaza si in cazul participarii auditorilor
la  lectii si interviuri, aparitiei in programe radio sau de televiziune
ce  au o tema profesionala. Ceea ce scriu sau spun auditorii nu  trebuie
sa aiba un caracter promotional in folosul propriu sau al organizatiilor
acestora, dar trebuie sa exprime un punct de vedere obiectiv profesional
asupra  subiectului  examinat. Auditorii poarta responsabilitate  pentru
faptul  ca  tot  ce  se  publica sau ce  apare  in  fata  publicului  sa
corespunda acestor cerinte.
                  Cursuri de instruire, seminare etc.
    Auditorul (organizatia de audit) poate organiza cursuri de instruire
sau   seminare   pentru   clienti,  colaboratori  sau   alti   auditori.
Participarea  altor  persoane  la  asemenea  cursuri  de  instruire  sau
seminare  se  admite in cazul cind aceste persoane singure au  solicitat
participarea.   Aceasta  cerinta  nu  impiedica  auditorii  sa  presteze
servicii   de  acest  gen  altor  organe  profesionale,  asociatii   sau
institutii de invatamint care organizeaza cursuri pentru membrii sai sau
pentru public. Nu se admite evidentierea exagerata a numelui auditorului
in  orice  brosuri  sau  documente emise in  baza  acestor  seminare  si
cursuri.
               Brosuri si documente ce contin informatie
                         profesionala tehnica
    Brosurile si  alte  documente pe care se indica  numele  auditorului
(denumirea organizatiei de audit) si care contin informatie profesionala
tehnica  in ajutorul angajatilor sau clientilor pot fi distribuite  unor
astfel de persoane sau altor auditori.
    Distribuirea  acestor brosuri si documente altor persoane se  admite
in cazurile in care aceste persoane le-au solicitat singure.
                        Angajarea personalului
    Informarea publicului  despre  posturile vacante poate fi  efectuata
prin intermediul oricaror mijloace de informare in masa in care apar, de
obicei,  astfel de anunturi. Se admite ca in descrierea postului sa  fie
prezentate  anumite  detalii  referitoare la unul sau mai  multe  dintre
serviciile  prestate  clientilor de catre aceasta organizatie de  audit,
dar  nu  se  permite de a include in anuntul  despre  posturile  vacante
careva  element de publicitate. Anunturile nu trebuie sa contina nici  o
sugestie  asupra  faptului  ca serviciile oferite  sint  mai  superioare
serviciilor  oferite  de  alte organizatii de audit, ca o  consecinta  a
marimii activitatii, asocierilor sau a altor motive.
    In publicatiile  adresate  special institutiilor de  invatamint,  in
scopul  informarii studentilor si a absolventilor despre  posibilitatile
profesionale, se admite descrierea serviciilor oferite intr-o maniera de
afaceri.
              Publicarea informatiei in numele clientilor
    Auditorul poate  informa  publicul in numele clientilor,  in  primul
rind, in scopul angajarii personalului contabil. In acest caz, auditorul
trebuie  sa  se  asigure ca asemenea publicatii sa fie  indreptate  spre
atingerea scopurilor clientului.
            Brosuri si cataloage ale organizatiei de audit
    Auditorul poate  distribui  clientilor  sai sau  altor  persoane  la
solicitarea acestora:
    (a) brosuri ale  organizatiei  de  audit cu  expunerea  obiectiva  a
nomenclatorului si continutului serviciilor prestate; si
    (b) cataloage   cu   indicarea   numelor   partenerilor,   adreselor
oficiilor,   precum  si  a  denumirilor  si  adreselor  intreprinderilor
asociate si fiice.
                 Rechizite de birou si carti de vizita
    Rechizitele de   birou   si  cartile  de  vizita   ale   auditorului
(organizatiei de audit) pot contine:
    - numele partenerilor,    directorilor   si   altor   angajati    ai
organizatiei de audit;
    - titlurile si abrevierile profesionale;
    - denumirea oraselor  si  tarilor  in care  sint  reprezentante  ale
organizatiei;
    - logotipurile,  numerele  de telefoane si alte informatii  necesare
despre organizatia de audit.
    Nu se admite   indicarea  unor  cunostinte  si  aptitudini  speciale
privind oferirea anumitor servicii.
                           Anunturi in ziare
    Pentru informarea publicului despre infiintarea unei noi organizatii
de audit, despre modificarile in componenta partenerilor organizatiei de
audit  sau  despre  orice  modificari ale adresei  organizatiei  pot  fi
utilizate anunturile in ziarele si revistele corespunzatoare.
            Includerea numelui auditorului intr-un document
                            emis de client
    In cazurile in  care  un  client are intentia  sa  publice  raportul
auditorului asupra activitatii intreprinderii existente a clientului sau
privind   infiintarea  unei  intreprinderi  noi,  auditorul  trebuie  sa
intreprinda  masurile necesare care vor garanta ca contextul in care  va
fi  publicat  acest raport nu va induce in eroare publicul referitor  la
natura  si continutul acestui raport. In aceste circumstante,  auditorul
trebuie  sa  informeze  clientul  despre  faptul  ca  pentru  publicarea
documentului este necesar de a fi obtinuta permisiunea auditorului.
    O abordare similara   trebuie   utilizata  si  in   privinta   altor
documente,  pe  care clientul are intentia sa le emita si in  care  este
indicat  numele  auditorului care actioneaza ca consultant  independent.
Aceasta  regula nu impiedica includerea numelui auditorului in  raportul
anual al clientului.
    Daca auditorii,  in calitate de persoane particulare, sint  asociati
cu  activitatea  anumitei  organizatii sau detin functii in  cadrul  ei,
astfel  de  organizatie  poate indica numele auditorilor si  titlul  lor
profesional  pe rechizite de birou si pe documente. Auditorul trebuie sa
se asigure ca aceasta informatie nu a indus publicul in eroare referitor
la  existenta  legaturii dintre aceasta organizatie si  activitatea  lui
profesionala independenta in calitate de auditor.

           СOMPARTIMENTUL C - Norme suplimentare de conduita
             profesionala aplicabile contabililor titulari
    In acest compartiment sint expuse norme suplimentare celor continute
in  compartimentul A al prezentului Cod si recomandari pentru contabilii
angajati   in   sectorul  de  productie  (servicii),  comert,   sectorul
necomercial, institutii publice sau sectorul de invatamint. Aceste norme
si  recomandari  de asemenea pot fi aplicabile auditorilor  angajati  in
organizatiile de audit.

                    Conflicte ce tin de loialitate
    115. Contabilii  titulari sint obligati sa respecte loialitatea atit
fata  de  patronul  sau,  cit  si  fata  de  profesia  sa.  La  aparitia
conflictelor  intre aceste obligatii, prioritatea contabilului  titular,
de  regula,  trebuie  sa fie sustinerea scopurilor legale si  etice  ale
organizatiei-patron,  precum si a regulilor si a procedurilor legate  de
aceasta  sustinere. Totodata, in pofida cerintelor patronului contabilul
titular nu trebuie sa:
    (a) incalce legislatia in vigoare;
    (b) incalce cerintele  actelor normative in domeniul  contabilitatii
si auditului, precum si prevederile prezentului Cod;
    (c) insele sau  sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) auditorii
patronului;
    (d) semneze sau  sa  fie asociat intr-un alt mod cu  documentul  sau
afirmatia ce denatureaza semnificativ faptele.
    116. Divergentele  de  opinii  referitoare  la  tratarea  corecta  a
aspectelor  contabilitatii  si  normelor de  conduita  profesionala,  de
regula,  trebuie examinate si solutionate in cadrul organizatiei-patron,
initial  cu  conducerea nemijlocita a contabilului titular si apoi  daca
dezacordurile  asupra unui aspect etic semnificativ nu sint solutionate,
cu  nivelul  mai  superior  al conducerii  sau  cu  membrii  Consiliului
director care nu fac parte din organele executive.
    117. Daca contabilul  titular  nu  poate  solutiona  o  problema  cu
caracter  semnificativ  care  a  cauzat  un  conflict  dintre  cerintele
patronului  si  obligatiile  profesionale,  el  poate  fi  nevoit,  dupa
epuizarea tuturor posibilitatilor, sa examineze necesitatea demisionarii
ca  metoda  de solutionare a conflictului. Angajatii trebuie  sa  expuna
patronului  motivele  acestei  actiuni insa datoria lor  de  a  respecta
confidentialitatea,  de regula, exclude comunicarea problemei respective
unor  terte  persoane  (cu  exceptia cazurilor  prevazute  de  cerintele
legale, normative sau profesionale).
    118. Recomandari  mai  detaliate privind  solutionarea  conflictelor
etice sint expuse in paragrafele 22-25 ale prezentului Cod.

                   Sustinerea colegilor de profesie
    119. Contabilul  titular,  in special cel cu functii de  raspundere,
trebuie  sa  acorde  o  deosebita  atentie  necesitatii  dezvoltarii  si
pastrarii   de   catre   colegi   a  propriilor   opinii   in   domeniul
contabilitatii,   precum  si  trebuie  sa  poata  sa  examineze  si   sa
solutioneze in mod profesional divergentele intre opinii.

                        Competenta profesionala
    120. Contabilul   titular  poate  primi  o  misiune/functie   pentru
executarea careia acesta nu dispune de instruire speciala sau experienta
suficiente.  Cind contabilul titular primeste asemenea  misiune/functie,
el nu trebuie sa induca in eroare patronul sau referitor la cunostintele
si  experienta  sa  si,  in  caz  de  necesitate,  trebuie  sa  solicite
consultatii si asistenta specialistilor/expertilor respectivi.

                        Prezentarea informatiei
    121. Contabilul titular trebuie sa:
    - reflecte si   sa  prezinte  informatia  financiara  reiesind   din
cerintele   actelor  legislative  si  normative,  inclusiv   prevederile
prezentului Cod;
    - contribuie   la   utilizarea   metodelor  moderne  de   tinere   a
contabilitatii  in scopul reflectarii si prezentarii cit mai veridice  a
informatiei financiare si nefinanciare.

                       DATA INTRARII IN VIGOARE
    122. Prezentul  Cod intra in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2002. Se
recomanda aplicarea anticipata.
Contact us
Close